Preşedintele Comisiei speciale împotriva violenţei domestice, deputatul Alina Gorghiu, informează că peste 5.100 de persoane, majoritatea în cazuri de violenţă în familie, au fost monitorizate cu brăţări electronice în primele 12 luni de aplicare a legii la nivel naţional. Potrivit răspunsului Ministerului de Interne la o interpelare a Alinei Gorghiu, singurele judeţe unde, în perioada de referinţă – 1 octombrie 2024 – 1 octombire 2025), nu s-a recurs la astfel de instrumente sunt Arad, Sălaj şi Teleorman. MAI precizează, în acelaşi răspuns, că în prezent, nu există date statistice structurate privind situaţiile în care victimele refuză montarea brăţării electronice. În acest context, Gorghiu consideră că este „responsabilitatea decidenţilor politici” să asigure finanţare, cercetare şi politici publice fundamentate, astfel încât brăţara electronică să fie utilizată cât mai eficient şi uniform, în interesul victimelor.
„Răspunsul Ministerului Afacerilor Interne la interpelarea privind utilizarea brăţărilor electronice în primele 12 luni de la operaţionalizarea la nivel naţional a Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică (1 oct. 2024 – 1 oct. 2025) confirmă faptul că acesta este funcţional la nivel naţional şi reprezintă un pas important pentru creşterea siguranţei victimelor”, precizează Alina Gorghiu într-un comunicat de presă.
Potrivit sursei citate, datele arată că monitorizarea cu brăţara electronică este utilizată în primul rând în cazurile de violenţă domestică, marea majoritate a dispozitivelor fiind montate în baza Legii 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice.
De asemenea, după intrarea în vigoare la 31 august 2024 a Legii 26/2024 privind ordinul de protecţie, care oferă protecţie victimelor tuturor formelor de violenţă şi indiferent de relaţia în care se află cu agresorul, în intervalul de referinţă au fost montate brăţări electronice şi în baza acestei legi în toate judeţele ţării, mai puţin Arad, Sălaj şi Teleorman.
Datele transmise de Inspectoratul General al Poliţiei Române arată însă diferenţe semnificative între judeţe în ceea ce priveşte numărul persoanelor monitorizate electronic. În Bucureşti şi în judeţe precum Bacău, Cluj, Galaţi, Iaşi sau Vrancea măsura este utilizată într-un număr ridicat de cazuri, în timp ce în alte judeţe – precum Giurgiu, Mehedinţi, Caraş-Severin sau Covasna – numărul este considerabil mai redus.
„Aceste diferenţe nu trebuie interpretate ca o lipsă de implicare a autorităţilor locale, ci ca un semnal clar că este nevoie de instrumente suplimentare de analiză, date detaliate şi resurse bugetare adecvate, pentru a înţelege mai bine realitatea din teren şi pentru a sprijini aplicarea unitară a legii”, precizează Gorghiu.
Potrivit sursei citate, MAI precizează că, în prezent, nu există date statistice structurate privind situaţiile în care victimele refuză montarea brăţării electronice. Această lipsă de date nu permite o analiză aprofundată a cauzelor refuzului şi nici identificarea celor mai eficiente soluţii de sprijin pentru victime.
„În acest context, consider necesară alocarea de resurse bugetare dedicate, realizarea unui studiu naţional privind aplicarea brăţărilor electronice, analiza motivelor pentru care unele victime refuză această măsură şi formularea de politici publice bazate pe date reale, nu doar pe statistici generale”, afirmă Gorghiu.
Ea mai spune că Poliţia Română şi instituţiile implicate aplică legea „în limitele cadrului existent”.
„Tocmai de aceea, este responsabilitatea decidenţilor politici să asigure finanţare, cercetare şi politici publice fundamentate, astfel încât brăţara electronică să fie utilizată cât mai eficient şi uniform, în interesul victimelor. Protecţia împotriva violenţei domestice nu se face prin reproşuri, ci prin investiţii, date corecte şi soluţii construite împreună”, încheie deputatul Alina Gorghiu.
