În judeţul Timiş sunt 36 de localităţi în care mai e nevoie de medici de familie, iar în 6 localităţi nu există nici măcat un punct de lucru. Cătălina Poiană, preşedintele Colegiului Medicilor din România a tras un semnal de alarmă în privinţa lipsei medicilor de familie. Ea a adăugat că această specialitate are procentul tot mai mare de îmbătrânire.
”Medicina primară este un palier esenţial al unui sistem de sănătate, făcând o analiză coerentă a medicinilor, acestor categorii de personal în România. Specialitatea de medicină de familie este la ora actuală specialitatea cu procentul cel mai mare de îmbătrânire. Practic, dincolo de faptul că avem foarte multe situaţii în care avem localităţi fără medic de familie şi pentru că suntem în Timiş, trebuie să discutăm despre realitatea din Timiş. Avem 36 de localităţi în care este nevoie de încă un medic de familie. Avem 6 localităţii în care nu avem niciun medic de familie şi niciun punct de lucru. Şi mai avem vreo 33 de localităţi în care medicul de familie are doar punct de lucru”, a declarat Cătălina Poiană.
La nivelul ţării situaţia este mult mai gravă, a precizat Poiană.
”Asta încă e o situaţie fericită, sunt foarte multe zone ale ţării unde numărul de localităţi fără medic de familie este şi mai mare. Şi lucrul poate cel mai îngrijorător este că procentual este cea mai îmbătrânită specialitate şi procentul medicilor care datorită vârstei pot părăsi sistemul în perioada care urmează este îngrijorător. Ce se poate face în acest sens? În primul rând, sunt mai multe categorii de măsuri. În primul rând, sunt cele legate de politici şi de resurse umane. Şi deja pe partea aceasta, în ultimii ani s-au făcut eforturi importante şi anume la concursul de rezidenţiat s-a crescut substanţial numărul locurilor de pregătire în medicina de familie”, a declarat Cătălina Poiană.
Pentru a schimba această situaţia, în care procentul de îmbătrânire a medicilor de familie este unul mare, au fost luate deja primele decizii.
”Durează patru ani de pregatire în specialitatea de medicină de familie. Deja de anul viitor o să înceapă să crească numărul absolvenţilor. Dar nu este nevoie doar de creşterea numărului de medici de familie prin pregădirea în rezidenţiat. E nevoie şi de o ameliorare a curiculei de pregătire şi la ora actuală se derulează un amplu program de reevaluare şi de modernizare a curriculei de pregatire pe toate specialităţile. Un proiect de acest gen este derulat în România, în care curiculele se vor dezvolta, mijloacele de predare se vor îmbunătăţi şi ne vom apropia, adică mobilul acestui proiect este apropierea şi standardizarea cu modelele europene şi mai ales uniformizarea pregătirii rezidenţilor la nivelul întregii ţări”, a spus Cătălina Poiană.
De asemenea, Poiană a precizat că şi autorităţile locale se pot implica în susţinerea tinerilor medici de familie.
”Iar pe lângă toate aceste lucruri, ce se mai poate face? Implicarea reală a autorităţilor locale în activitatea medicinei primare. Şi anume susţinerea din punct de vedere financiar, administrativ, logistic a tânărului care se duce, cu sediul cabinetului, cu locuinţă, cu ajutor financiar, cu condiţii de şcolarizare a copiilor, pentru că, asta am spus de câteva ori, medicul ăla de familie care se duce într-o localitate, are şi el un partener de viaţă, are şi el un copil, copilul ăla trebuie să înveţe la şcoală, partenerul lui trebuie sa aibă un loc de muncă, îi trebuie să aibă o viaţă socială, pentru că orice medic care se duce într-o localitate mai mică, într-un oraş, o localitate mai slab dezvoltată, trebuie să vadă acolo şi perspectiva dezvoltării lui profesionale viitoare. Nu putem să-i tăiem aripile de la început”, a adăugat Cătălina Poiană.
