Ţările care au aşteptat ani de zile să adere la UE sunt împărţite în privinţa planurilor elaborate la Bruxelles de a le permite să devină membre mai repede, dar fără drepturi de vot depline, aşa cum se obişnuieşte, această soluţie fiind văzută ca o modalitate de a integra accelerat inclusiv Moldova şi Ucraina, relatează POLITICO.
Pentru a calma îngrijorările membrilor actuali că o UE mai mare ar face mai dificilă luarea deciziilor în unanimitate, Comisia Europeană ia în considerare acordarea drepturilor de vot depline noilor membri numai după ce UE îşi va revizui modul de funcţionare. Această măsură ar face mai dificilă exercitarea dreptului de veto de către ţări individuale şi ar împiedica deraierea politicilor.
În prezent, noii membri obţin drepturi de vot depline imediat, aşa cum s-a întâmplat în cazul Croaţiei, ultima ţară care a aderat la UE, în 2013.
Printre competenţele care ar putea fi limitate iniţial se numără dreptul noilor membri de a bloca sancţiunile, printre alte aspecte care în prezent necesită acordul tuturor ţărilor UE. Liderii au constatat că este nevoie de mult timp pentru a contracara ameninţările cu veto din partea guvernelor populiste din Ungaria şi Slovacia.
Planul de reducere a drepturilor de vot a fost lansat la sfârşitul anului trecut de oficiali şi guverne pro-UE pentru a da un nou impuls procesului de extindere, care este blocat de Ungaria şi de câteva alte capitale din cauza temerilor că ar putea genera o concurenţă nedorită pe pieţele locale sau ar putea compromite interesele de securitate. Ungaria a ameninţat în repetate rânduri că îşi va exercita dreptul de veto la aderarea Ucrainei la UE.
Comisarul UE pentru extindere, Marta Kos, a declarat pentru POLITICO că propuneri concrete vor fi prezentate „în februarie sau martie”.
Ea a adăugat că „un element complet nou” generează un nou sentiment de urgenţă. „Există forţe distructive externe care ar dori să ne vadă eşuând – ele acţionează împotriva ţărilor noastre candidate, dar noi suntem ţinta principală”, a avertizat ea.
Planul va trebui elaborat în detaliu de către Comisia Europeană înainte de a fi prezentat liderilor naţionali şi probabil discutat la viitoarele summituri ale Consiliului European, dar trebuie totodată evaluat şi de specialişti pentru a vedea dacă este în conformitate cu tratatele fundamentale ale UE.
VIZIUNI OPUSE PRINTRE ŢĂRILE CANDIDATE. CE SPUNE MOLDOVA
Însă perspectiva aderării fără drepturi de vot depline suscită reacţii mixte din partea ţărilor candidate. Printre puţinele ţări din Europa de Est şi Balcanii de Vest care aşteaptă să adere la bloc, apare o divizare în privinţa condiţiilor ataşate cererilor lor. Unele insistă că ar trebui să beneficieze de toate avantajele blocului european, în timp ce altele se mulţumesc doar să fie prezente la masa negocierilor.
Edi Rama, prim-ministrul Albaniei – ţară care are deschise în prezent toate aşa-numitele „clustere” de negociere pe care va trebui să le parcurgă – a declarat pentru POLITICO că măsurile sunt o „idee bună” şi că ţara sa ar accepta chiar şi ca o perioadă de timp să nu aibă un comisar propriu la Bruxelles. Albania, a spus el, nu doreşte să conteste voinţa marilor membri fondatori, precum Franţa şi Germania. „În cele din urmă, ei sunt adulţii din familie care iau deciziile importante”, a spus el, adăugând că un avantaj pentru membrii mai mici ai UE este că, dacă ţările mai mari „o dau în bară”, nu este vina noilor membri.
Salome Zourabichvili, ultima preşedintă aleasă direct a Georgiei, a spus că a susţinut de mult timp o astfel de măsură în discuţiile cu oficialii UE. Rolul ei în negocierile cu Bruxelles-ul a fost desfiinţat de partidul de guvernământ Visul Georgian, într-o mişcare condamnată de Bruxelles, iar negocierile de aderare cu Georgia au fost întrerupte pe fondul avertismentelor privind regresul democratic. „Ca ţară mică, este foarte clar că interesul nostru este să facem parte dintr-o comunitate, dintr-o familie, şi să participăm la programele care alcătuiesc UE, nu să fim un factor de decizie egal cu ţările care au stat la originea acestei organizaţii şi care sunt mult mai puternice”, a declarat Zourabichvili pentru POLITICO. „Cred că este foarte logic dacă vrei să ai o organizaţie care poate lua decizii în mod eficient”, a opinat ea.
Moldova, a cărei cerere de aderare este asociată cu cea a Ucrainei, a declarat că doreşte să vadă detaliile propunerilor. „Suntem pregătiţi să ne asumăm responsabilităţi într-o etapă timpurie şi am saluta oportunitatea de a participa la aceste discuţii şi de a contribui la conturarea lor”, a declarat un oficial moldovean de rang înalt, care a dorit să rămână anonim pentru a putea vorbi deschis. „În acelaşi timp, aderarea deplină – cu drepturi egale şi participare deplină la procesul decizional al UE – trebuie să rămână obiectivul clar şi final”, a adăugat oficialul.
Ucraina, care a realizat reforme ample în cadrul procesului de aderare, chiar şi în contextul agresiunii Rusiei, s-a arătat însă reticentă în a susţine această idee. „Dacă vorbim despre aderarea la UE, aceasta trebuie să fie deplină”, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski în noiembrie.
Muntenegru, ţara candidată cea mai avansată în procesul de aderare, insistă, de asemenea, că nu este necesar să se revizuiască condiţiile prin care i se acordă statutul de membru şi se aşteaptă să încheie procesul de verificare în acest an. „Fapt este că UE era deja formată din 28 de state membre”, a declarat preşedintele muntenegrean Jakov Milatović pentru POLITICO. „Iar în prezent, avem 27 din cauza Brexitului. Aşadar, în această privinţă, dacă Muntenegru devine cel de-al 28-lea stat membru al UE până în 2028, atunci răspunsul (la întrebarea dacă este nevoie de reorganizare) este nu, nu-i aşa? … Dar aceasta este cu siguranţă întrebarea la care ar trebui să răspundă liderii UE”, a spus liderul din Muntenegru.
În timp ce ţările candidate sunt angajate în reformele necesare pentru a deveni membre ale blocului, comisarul Marta Kos spune că mai sunt încă multe de făcut pentru a convinge statele membre existente că vor fi puse în aplicare garanţii suficiente. „Negocierile sunt o parte tehnică; trebuie să luăm în considerare partea politică, adică statele membre”, a spus ea.
