Liderii mediului de afaceri din Statele Unite încep să îşi exprime rezervele faţă de politicile economice ale preşedintelui Donald Trump, însă o fac cu multă prudenţă şi fără confruntări directe, într-un climat dominat de teama unor posibile represalii politice, transmite Reuters.
Într-un discurs susţinut joi în faţa Camerei de Comerţ a SUA, directoarea executivă Suzanne Clark a cerut companiilor să fie ”curajoase” în apărarea pieţelor libere şi să respingă controlul excesiv al statului asupra economiei.
Ea a subliniat că Statele Unite trebuie să rămână ”deschise către lume, către schimbul global de talente, bunuri, idei şi inovaţie”.
Fără a-l menţiona explicit pe Donald Trump, mesajul a fost interpretat drept o critică indirectă la adresa politicilor sale intervenţioniste.
Administraţia Trump a intrat agresiv în zona deciziilor corporative, impunând tarife comerciale, avansând politici restrictive de imigraţie, intervenind în structuri de acţionariat şi sugerând chiar preluări de participaţii de stat în companii tehnologice. Multe dintre aceste măsuri sunt contestate de Camera de Comerţ, însă conducerea acesteia a evitat până acum confruntarea frontală.
În ultimele săptămâni, câţiva directori executivi de top, printre care şeful Exxon Mobil, Darren Woods, şi CEO-ul JPMorgan Chase, Jamie Dimon, au formulat critici punctuale, limitate strict la domeniile care afectează direct interesele companiilor lor.
Woods a contrazis public mesajele Casei Albe privind oportunităţile din Venezuela, iar Dimon a apărat independenţa Rezervei Federale, avertizând că presiunile politice asupra băncii centrale pot alimenta inflaţia.
Totuşi, experţii în guvernanţă corporativă spun că aceste luări de poziţie sunt mult mai rezervate decât în primul mandat al lui Trump. În 2017, după violenţele de la Charlottesville, mai mulţi directori s-au distanţat public de preşedinte. Acum, tonul este mult mai moderat, pe fondul percepţiei că administraţia actuală este mai dispusă să sancţioneze criticii.
”Aş fi vrut să văd o poziţie mult mai fermă din partea mediului de afaceri”, a declarat Richard Painter, profesor de drept la Universitatea din Minnesota şi fost consilier etic al preşedintelui George W. Bush.
”Directorii trebuie să se opună coerciţiei, fie că este îndreptată împotriva protestatarilor sau a directorilor care nu fac ce vrea preşedintele.”
O opinie similară a exprimat şi Mark Levine, noul controller al oraşului New York, care supervizează fonduri publice de pensii cu participaţii în marile companii americane. El a spus că reacţiile CEO-ilor sunt ”paşi de bebeluş”, limitate la situaţiile în care politicile Casei Albe le afectează direct afacerile.
”Capitalismul nu poate funcţiona dacă un preşedinte cu tendinţe autocratice dictează comportamentul fiecărei companii din America”, a spus Levine.
Camera de Comerţ susţine, prin vocea purtătorilor săi de cuvânt, că se opune intervenţiei guvernamentale în afaceri indiferent de partid şi că multe discuţii au loc ”discret, în spatele uşilor închise”, fără „goană după indignare publică”.
Între timp, Trump continuă să susţină că politicile sale economice dau rezultate, deşi sondajele arată un nivel scăzut de încredere: doar 36% dintre americani aprobă modul în care gestionează economia.
”Creşterea explodează, productivitatea urcă, investiţiile sunt în plin avânt”, a declarat preşedintele recent, la Detroit.
Potrivit unui sondaj publicat de Conference Board, incertitudinea este principalul risc perceput de directorii americani pentru 2026. Economiştii avertizează că, dacă mediul de afaceri nu îşi apără mai ferm autonomia, ar putea urma o perioadă de reglementări şi mai dure după plecarea lui Trump de la putere.
”Mulţi cred că acest val de intervenţionism este temporar. Dar dacă nu reacţionează acum, s-ar putea să fie luaţi prin surprindere mai târziu.”, spune Gary Clyde Hufbauer, de la Peterson Institute for International Economics.
