Guvernul Franţei va recurge la puteri constituţionale speciale pentru a impune parlamentului bugetul pentru 2026, a anunţat luni premierul Sebastien Lecornu, după ce a obţinut suficient sprijin politic pentru ca proiectul de lege să supravieţuiască inevitabilului vot de neîncredere care va urma, relatează Reuters.
Lecornu a declarat după o şedinţă a cabinetului că intenţionează să invoce articolul 49.3 din Constituţie pentru a ocoli votul parlamentar asupra proiectului de lege financiară, încălcând o promisiune anterioară de a se abţine de la utilizarea unor astfel de puteri.
„O fac cu regret, pentru că sunt conştient că sunt obligat să mă răzgândesc”, le-a declarat Lecornu jurnaliştilor.
Premierul a spus că va invoca în mod oficial articolul 49.3 pentru a adopta partea referitoare la venituri marţi, în camera inferioară a parlamentului, înainte ca aceasta să fie transmisă Senatului.
Această mişcare apropie de final eforturile de trei luni ale guvernului de centru de a prezenta un buget care să reducă deficitul şi care să fie suficient de acceptabil pentru oponenţii moderaţi, astfel încât aceştia să se abţină de la votarea înlăturării guvernului.
Guvernul se aşteaptă ca bugetul să fie adoptat definitiv în prima jumătate a lunii februarie, a declarat un oficial.
CONCESII FĂCUTE PENTRU A OBŢINE SPRIJINUL SOCIALIŞTILOR
Având nevoie să câştige sprijinul socialiştilor fără a-i aliena pe conservatori, Lecornu a declarat că nu va mai tăia din reducerea fiscală pentru pensii şi că suplimentul lunar de venit pentru muncitorii cu venituri mici va creşte cu aproximativ 50 de euro pe lună pentru 3 milioane de gospodării.
Mesele ieftine pentru studenţii din cantinele universitare vor fi extinse şi se vor lua măsuri pentru a stimula construirea de locuinţe la preţuri accesibile. Pentru a finanţa aceste măsuri, o suprataxă corporativă aplicată marilor companii, care trebuia să dureze doar un an, va fi prelungită şi în 2026 şi va genera 8 miliarde de euro.
Boris Vallaud, liderul socialiştilor din Adunarea Naţională, a răspuns la aceste concesii declarând pentru ziarul Le Parisien: „Anunţurile prim-ministrului ne permit să ne imaginăm că nu va fi nevoie să votăm moţiunea de cenzură”.
PARTIDELE MAINSTREAM AU DORIT SĂ EVITE ALEGERILE ANTICIPATE
În căutarea unui buget, Macron a pierdut două guverne şi a văzut Franţa cufundată într-o criză rar întâlnită de la crearea celei de-a Cincea Republici în 1958, actualul sistem de guvernare.
Deşi nici socialiştii, nici conservatorii (Les Republicains) nu sunt încântaţi de bugetul propus, analiştii politici au afirmat că niciunul dintre partide nu a dorit să rişte alegeri parlamentare anticipate, având în vedere popularitatea crescândă a extremei drepte în sondajele de opinie.
Liderul conservator Bruno Retailleau a scris pe X că bugetul modificat ar duce la „cheltuieli mai mari şi impozite mai mari”. Cu toate acestea, el a indicat că va permite guvernului să lupte în continuare în cazul unui vot de neîncredere. „Acest buget confirmă că va trebui să aşteptăm până la alegerile prezidenţiale pentru a implementa reformele de care ţara are nevoie”, a adăugat el.
RADICALII PROMIT VOT DE NEÎNCREDERE
Biroul lui Lecornu a declarat la sfârşitul săptămânii trecute că este imposibil să se adopte un buget prin vot într-un parlament fragmentat şi divizat.
Mathilde Panot, a declarat că partidul său de extremă stânga, La France Insoumise (LFI), va depune o moţiune de neîncredere „împotriva acestui buget şi în apărarea demnităţii parlamentului”.
Lecornu a promis că deficitul bugetar nu va depăşi 5% din PIB şi că este posibil să fie chiar mai mic.
„Vestea bună este că perspectiva alegerilor legislative anticipate se îndepărtează, iar guvernul ar trebui să rămână în funcţie pentru moment”, au declarat analiştii ING într-o notă publicată duminică. „Cu toate acestea, bugetul final este departe de a fi favorabil mediului de afaceri, iar creşterile de impozite vor afecta probabil investiţiile şi angajările în 2026, cu un impact negativ asupra creşterii economice”, au explicat analiştii.
