Preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, a anunţat luni că demisionează, alimentând speculaţiile potrivit cărora acesta îşi va forma propriul partid politic pentru a candida la viitoarele alegeri parlamentare anticipate, convocate după ce guvernul anterior a demisionat luna trecută, iar partidele din parlament au declinat oferta de a forma un nou executiv, relatează Reuters şi Novinite.com.
Într-un discurs fără precedent adresat naţiunii, preşedintele Rumen Radev a anunţat luni seara că va demisiona din funcţie, sugerând că va participa la alegerile parlamentare viitoare, în condiţiile în care de câteva săptămâni circulau speculaţii cu privire la posibila demisie a preşedintelui şi la planurile sale de a conduce un proiect politic în cadrul alegerilor anticipate.
Luna trecută, Radev a declarat presei că va dezvălui o iniţiativă politică atunci când societatea se va aştepta cel mai puţin.
Radev, care urma să ocupe funcţia de preşedinte – în mare parte ceremonială – până în ianuarie 2027, a declarat că îşi va depune demisia la Curtea Constituţională marţi. Dacă va fi aprobată, el va fi înlocuit de vicepreşedinta Iliana Iotova până la alegerile prezidenţiale, prevăzute în noiembrie.
„Îmi voi depune demisia din funcţia de preşedinte al Republicii Bulgaria. Sunt convins că vicepreşedinta Iliana Iotova va fi un şef de stat demn. Ne confruntăm cu o bătălie decisivă pentru viitorul ţării noastre. Suntem pregătiţi, putem şi vom reuşi”, a declarat Radev în discursul său. El a adăugat că acesta va fi ultimul său discurs în calitate de preşedinte.
„Pe tot parcursul mandatului meu, am acţionat ghidat de interesele poporului şi voi continua să fac acest lucru”, a spus el. „Cei aflaţi la putere trebuie să reflecteze asupra motivului pentru care au încălcat încrederea cetăţenilor şi au subminat instituţiile. Dacă guvernul ar fi apărat interesele naţionale, ar fi respectat Constituţia şi separarea puterilor şi ar fi respins corupţia şi aroganţa, nu s-ar fi pus problema formării partidului meu. După atâtea discuţii, este clar că există deja un partid al consensului antimafia”, a declarat Radev.
Reflectând asupra celor nouă ani de mandat, Radev a amintit provocările cu care s-a confruntat: apărarea statului în multiple crize, proteste ample împotriva influenţei oligarhice şi numirea de guverne interimare de şapte ori în ultimii patru ani.
„Mi-aţi încredinţat sarcina să servesc Bulgaria şi am încercat să justific această încredere în fiecare acţiune. Astăzi, vă vorbesc pentru ultima dată în calitate de preşedinte şi vă cer iertare”, a spus el adresându-se cetăţenilor.
Radev a criticat actualul model de guvernare, numindu-l o faţadă a democraţiei controlată de mecanisme oligarhice. „Politica se desfăşoară în afara instituţiilor. Păpuşarii emit directive către Adunarea Naţională (parlamentul) în mod deschis, în faţa camerelor de filmat”, a spus el. El s-a întrebat în context de ce mulţi bulgari nu mai votează, nu au încredere în mass-media, se simt săraci şi trăiesc în nesiguranţă, atribuind acest lucru unui sistem corupt care subminează încrederea publicului.
„Timpul pentru conciliere s-a terminat”, a declarat Radev, mulţumindu-le celor care l-au inspirat cu curajul lor, echipei sale şi soţiei sale.
Demisia sa marchează o schimbare dramatică în politica bulgară, întrucât el se pregăteşte să lanseze un nou proiect politic şi să intre în alegeri, scrie Novinite.com.
Radev, care şi-a exprimat scepticismul faţă de recenta decizie a Bulgariei de a adera la zona euro şi a avut opinii favorabile Kremlinului cu privire la războiul din Ucraina, a fost ales preşedinte în 2016 şi din nou în 2021. În 2016 a candidat ca independent susţinut de socialiştii de stânga.
Însă ambiţiile sale politice s-au extins şi el promova de mult timp posibilitatea formării propriului partid.
Decizia sa de a demisiona, larg anticipată în ţara balcanică, survine în contextul unei crize politice în urma căreia Bulgaria se îndreaptă spre a opta rundă de alegeri parlamentare în patru ani. Un parlament fragmentat a însemnat că o serie de câştigători ai alegerilor nu au reuşit să obţină majorităţi sau să creeze coaliţii durabile.
Ultima coaliţie a durat aproape un an, până când protestele împotriva unui nou buget şi corupţia generalizată au forţat-o să demisioneze în decembrie. Alegerile sunt aşteptate în lunile următoare.
Între timp, Radev, fost comandant al forţelor aeriene, a trebuit să numească în repetate rânduri guverne interimare, sporindu-şi vizibilitatea şi ambiţiile politice, spun analiştii şi diplomaţii occidentali.
