Resentimentele şi nemulţumirile din societate au condus la izolarea oamenilor în grupuri restrânse, ceea ce pune în pericol încrederea în valori şi duce la „prăbuşirea optimismului” pentru generaţiile viitoare, arată Barometrul de Încredere Edelman 2026, lansat, marţi, la Forumul Economic Mondial de la Davos. „Izolarea a devenit noua criză a încrederii. În ultimii cinci ani, am asistat la o trecere de la frică la polarizare, apoi la resentimente şi, acum, la izolare. Oamenii se retrag din dialog şi compromis, preferând siguranţa mediilor familiare în detrimentul riscului asociat schimbării. Ne orientăm spre naţionalism, în detrimentul conectării globale şi spre câştig individual, în locul progresului comun. Mentalitatea a trecut de la «noi» la «eu»”, declară Richard Edelman, CEO Edelman. Cercetarea arată că această izolare este „alimentată” de problemele economice, lipsa încrederii într-un viitor mai bun, scăderea încrederii în instituţii şi de criza informaţională.
Potrivit o cercetare realizată în 28 de ţări şi lansată, marţi, la Forumul Economic Mondial de la Davos, din Elveţia, şapte din zece respondenţi raportează o reticenţă sau un refuz de a avea încredere în persoane care au valori, abordări privind problemele sociale, origini sau surse de informare diferite. Această separare este mai accentuată în pieţele dezvoltate, inclusiv Japonia (90%) şi Germania (81%), peste media globală în Marea Britanie (76%) şi Canada (73%) şi aproape de media globală în SUA (70%). Este prezentă indiferent de nivelul de venit, gen şi vârstă, afectând atât pieţele dezvoltate, cât şi pe cele în curs de dezvoltare.
„Izolarea a devenit noua criză a încrederii”
Cercetarea arată că patru factori stau la baza creşterii nivelului de izolare din societate. Primul este anxietatea economică ce atinge niveluri record: două treimi dintre angajaţi se tem că noile politici comerciale şi tarife le vor afecta negativ compania pentru care lucrează. În plus, 54% dintre respondenţii cu venituri mici şi 44% dintre cei cu venituri medii cred că vor fi lăsaţi în urmă, în loc să beneficieze de avantaje reale ale implementării inteligenţei artificiale generative.
Al doilea factor este, potrivit cercetătorilor, prăbuşirea optimismului: doar 32% dintre respondenţi cred că următoarea generaţie va avea o viaţă mai bună, cu niveluri extrem de scăzute în Franţa (6%), Germania (8%, în scădere cu 6 puncte), Canada (16%) şi SUA (21%, în scădere cu 9 puncte).
Cel de-al treilea factor este scăderea încrederii în instituţii: respondenţii cu venituri mici percep instituţiile ca fiind, în medie, cu 18 puncte mai puţin competente decât cei cu venituri mari şi cu 15 puncte mai puţin etice. La nivel global, mediul de afaceri rămâne singura instituţie percepută ca fiind atât etică, cât şi competentă.
Al patrulea factor care contribuie la creşterea nivelului de izolare în societate este criza informaţională: 65% se tem că actori străini introduc informaţii false în mass-media naţionale pentru a amplifica diviziunile interne, în timp ce doar 39% consumă ştiri din surse ideologic diferite cel puţin o dată pe săptămână.
„Izolarea a devenit noua criză a încrederii. În ultimii cinci ani, am asistat la o trecere de la frică la polarizare, apoi la resentimente şi, acum, la izolare. Oamenii se retrag din dialog şi compromis, preferând siguranţa mediilor familiare în detrimentul riscului asociat schimbării. Ne orientăm spre naţionalism, în detrimentul conectării globale şi spre câştig individual, în locul progresului comun. Mentalitatea a trecut de la «noi» la «eu». Ca rezultat, încrederea se concentrează tot mai mult în rândul celor apropiaţi, inclusiv CEO-ul meu (66%), concetăţenii mei (64%) şi vecinii mei (64%), în timp ce aproape 7 din 10 se tem că liderii instituţionali induc în mod deliberat publicul în eroare”, a declarat Richard Edelman, CEO Edelman.
Consecinţele pentru mediul de afaceri
Creşterea nivelului de izolare a alimentat naţionalismul, ceea ce face mai dificilă competiţia companiilor multinaţionale cu cele locale. Încrederea în companiile cu sediul în „ţara mea” depăşeşte semnificativ încrederea medie în companiile străine, cu cele mai mari diferenţe în Canada (31 de puncte), Japonia (29 de puncte) şi Germania (29 de puncte). Peste o treime dintre respondenţi îşi doresc mai puţine companii străine pe piaţa lor internă, chiar dacă acest lucru ar duce la preţuri mai mari şi o gamă mai redusă de produse şi servicii. Patru din zece persoane (42%) nu sunt dispuse să investească în companii care nu le împărtăşesc valorile, iar 42% dintre angajaţi spun că ar prefera să schimbe departamentul decât să lucreze pentru un manager cu valori diferite, relevă cercetarea.
Potrivit sursei citate, pentru a contracara izolarea, „Angajatorul meu” este considerat cel mai bine poziţionat să faciliteze încrederea, conectând grupurile şi contribuind la reconstruirea încrederii, fiind singura instituţie pentru care există un acord majoritar că îşi îndeplineşte acest rol. Fiind instituţia cea mai de încredere (78% încredere în rândul angajaţilor şi 64% încredere în rândul populaţiei generale), „Angajatorul meu” este perceput ca principal intermediar al încrederii între grupuri aflate în dezacord, atât de către cei cu mentalitate de izolare (74%), cât şi de cei inclinaţi spre deschidere (84%). Aşteptarea este ca CEO-ul să conducă acest proces (73%), prin strategii susţinute public, precum consultarea persoanelor cu valori şi origini diferite (75%) şi discuţii constructive cu angajaţii care critică compania(74%). Alte figuri interne, precum superiorii direcţi şi colegii, dar şi voci locale familiare (de exemplu medici sau lideri religioşi), pot juca roluri importante în intermedierea încrederii.
”Barometrul de Încredere Edelman trage şi anul acesta un semnal de alarmă. La nivel global, am trecut de la nemulţumire şi resentimente la a ne izola, a trăi şi munci fiecare în bula lui, cu tot mai puţină empatie şi înţelegere faţă de cei care sunt diferiţi şi tot mai puţină încredere în oameni, instituţii şi organizaţii. Această încredere trebuie reconstruită, chiar dacă pare că suntem în ceasul al doisprezecelea”, afirmă Corina Vinţan, CEO Links Associates – companie de comunicare afiliată Edelman.
Ea menţionează că Barometrul Edelman oferă o soluţie, şi anume ”angajatorul meu”, cel văzut ca „un facilitator care poate reconecta grupuri diferite şi poate, astfel, restabili încrederea”.
„În premieră, mediul de afaceri este perceput ca fiind mai etic decât ONG-urile. Iar acest lucru îndeamnă la acţiune şi responsabilitate din partea liderilor de business, care trebuie să-şi asume rolul de mediator în societate”, adaugă Vinţan.
Barometrul de Încredere Edelman 2026 menţionează un decalaj tot mai mare între mase şi elită, în condiţiile în care, în 2012, diferenţa de încredere dintre respondenţii cu venituri mari şi cei cu venituri mici era de şase puncte, iar până în 2026 a ajuns la 15 puncte, cu cele mai mari discrepanţe în SUA (29 de puncte), Indonezia (26), Nigeria (26), Franţa (22) şi Arabia Saudită (21).
Alte concluzii-cheie
Alte concluzii-cheie ale Barometrului de Încredere Edelman 2026 sunt:
• Un decalaj tot mai mare între mase şi elită: În 2012, diferenţa de încredere dintre respondenţii cu venituri mari şi cei cu venituri mici era de şase puncte. Până în 2026 a ajuns la 15 puncte, cu cele mai mari discrepanţe în SUA (29 de puncte), Indonezia (26), Nigeria (26), Franţa (22) şi Arabia Saudită (21).
• Încrederea se mută de la „noi” la „eu”. Ca urmare a acestor evenimente majore recente, liderii instituţionali au înregistrat o scădere a nivelului de încredere care li se acordă, în frunte cu liderii guvernelor naţionale (–16), marile organizaţii media (–11) şi liderii de afaceri străine (–6), în timp ce persoanele din proximitate – vecinii, familia şi prietenii (+11), colegii (+11) şi CEO-ul meu (+9) – au înregistrat creşteri ale nivelului de încredere.
• Economiile dezvoltate înregistrează cei mai scăzuţi indici de încredere. Pentru al doilea an consecutiv, pieţele dezvoltate se află la finalul clasamentului încrederii, inclusiv Japonia (38), Franţa (42), Germania (44), Marea Britanie (44), Spania (45), Coreea de Sud (46) şi SUA (47), în timp ce pieţele în curs de dezvoltare conduc clasamentul, cu ţări precum China (80), Emiratele Arabe Unite (80), India (74), Indonezia (73), Arabia Saudită (73) şi Nigeria (72).
• Mediul de afaceri depăşeşte ONG-urile la capitolul etică. Pentru prima dată, mediul de afaceri este perceput ca fiind mai etic decât ONG-urile. În ultimul an, scorul de etică al mediului de afaceri a crescut cu patru puncte, ajungând la 20, în timp ce ONG-urile au scăzut cu două puncte, până la 17. Mediul de afaceri este acum perceput ca fiind mai etic şi mai competent decât toate celelalte instituţii, continuând o tendinţă începută în timpul pandemiei COVID.
Barometrul de Încredere Edelman 2026 reprezintă cea de-a 26-a ediţie anuală a sondajului. Cercetarea a fost realizată de Edelman Trust Institute şi a constat în interviuri online de câte 30 de minute, efectuate între 23 octombrie şi 18 noiembrie 2025. Studiul a inclus peste 34.000 de respondenţi din 28 de ţări. Raportul este publicat în luna ianuarie a fiecărui an şi analizează o serie de indicatori relevanţi privind nivelurile de încredere în mediul de afaceri, mass-media, guvern şi organizaţiile neguvernamentale, contribuind la modelarea conversaţiilor şi la stabilirea agendei pentru anul în curs.
A 56-a ediţie a Reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial (World Economic Forum – WEF) se desfăşoară între 19 şi 23 ianuarie în Davos, Elveţia, tema întâlnirii din acest an fiind „Un spirit al dialogului”. Potrivit The Guardian, atmosfera de la Forumul început luni este departe de această temă oficială a ediţiei din acest an, în condiţiile în care preşedintele american Donald Trump a venit la Davos după 12 luni marcate de rupturi diplomatice, ameninţări comerciale şi reacţii în lanţ pe pieţele internaţionale.
