Aliaţii cei mai apropiaţi ai Americii au proclamat marţi sfârşitul ordinii globale conduse de SUA, ajungând la concluzia că neîncetata coerciţie a preşedintelui Trump a scos la iveală defectele sale fatale, scrie Axios.
Zilele în care liderii mondiali îl ocoleau cu grijă pe Trump, al cărui prim an în funcţie – încununat de o criză legată de Groenlanda – a cristalizat temerile că vechea ordine nu mai poate fi salvată, sunt doar o amintire.
„A fi un vasal fericit este una. A fi un sclav nefericit este cu totul altceva”, a declarat premierul belgian Bart De Wever despre ameninţările lui Trump de a impune tarife în legătură cu Groenlandei. „Dacă renunţi acum, îţi vei pierde demnitatea”, a avertizat el
Retorica neobişnuit de directă a răsunat în cadrul Forumului Economic Mondial, unde Trump va sosi miercuri la un summit deja dominat de tensiuni diplomatice şi anxietate pe pieţe.
„SUNTEM ÎN MIJLOCUL UNEI FURTUNI”
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a comparat ostilitatea lui Trump faţă de aliaţi cu „şocul Nixon” din 1971 – momentul în care SUA au răsturnat ordinea economică postbelică abandonând etalonul aur.
Ea a cerut independenţa „permanentă” faţă de SUA, avertizând că aşteptarea revenirii la normal după Trump nu ar face decât să adâncească vulnerabilitatea Europei.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a condamnat, la rândul său, „acumularea nesfârşită de noi tarife” ale lui Trump ca fiind „fundamental inacceptabilă”, mai ales când este folosită ca „pârghie împotriva suveranităţii teritoriale”.
Însă prim-ministrul canadian Mark Carney a dat cel mai dur verdict dintre toţi, spunând publicului de la Davos: „Să fie clar: suntem în mijlocul unei rupturi, nu al unei tranziţii”.
„Ştiam că povestea ordinii internaţionale bazate pe reguli este parţial falsă. Că cei mai puternici se vor eschiva de la respectarea regulilor atunci când le va conveni. Că regulile comerciale erau aplicate în mod asimetric. … Că dreptul internaţional era aplicat cu o rigurozitate variabilă, în funcţie de identitatea acuzatului sau a victimei”, a spus Carney. „Această ficţiune era utilă”, a continuat el, deoarece hegemonia americană furniza bunuri publice globale – de la căi maritime deschise la un sistem financiar stabil. „Această înţelegere nu mai funcţionează”, a proclamat Carney, avertizând că „marile puteri” transformă acum în armă integrarea economică care a stat mult timp la baza globalizării.
Un oficial canadian a declarat pentru Axios că premierul Carney a evitat în mod deliberat să numească SUA sau Trump, dar că remarca sa viza în mod direct acţiunile recente ale preşedintelui.
Prim-ministrul, un fost bancher central, a fost răsplătit cu ovaţii în picioare de către publicul de la Davos la finalul discursului său.
LINIA ROŞIE, DEPĂŞITĂ PENTRU PRIMA DATĂ
Un fost oficial american apropiat de mulţi lideri europeni a declarat pentru Axios că recentele presiuni ale lui Trump asupra Groenlandei „au depăşit pentru prima dată linia roşie pentru europeni” şi că mulţi cred că aceasta ar putea fi ultima lor şansă de a riposta.
UE ia în considerare un pachet de 93 de miliarde de euro (aproximativ 109 miliarde de dolari) ca tarife de retorsiune, iar Macron a declarat că blocul „nu ar trebui să ezite” să utilizeze instrumentul său anti-coerciţie – un instrument comercial puternic conceput iniţial pentru a contracara presiunea economică a Chinei.
„Este o nebunie. Regret acest lucru”, a declarat Macron referitor la aplicarea acestuia în cazul Statelor Unite. „Dar aceasta este o consecinţă a imprevizibilităţii şi a agresivităţii inutile”, a subliniat liderul francez.
Ruptura este vizibilă şi în alte chestiuni, dincolo de Groenlanda şi comerţ.
Ungaria este singura ţară europeană care s-a alăturat „Consiliului Păcii” recent anunţat de Trump, subliniind măsura în care încrederea s-a erodat – şi cât de reticenţi sunt acum aliaţii săi în a-i legitima iniţiativele.
Până în prezent, Consiliul a obţinut sprijinul liderilor din Albania, Belarus, Qatar, Bahrain, Emiratele Arabe Unite şi Maroc.
ÎNTÂLNIRE CU ŞEFUL NATO
Trump a anunţat marţi dimineaţă că intenţionează să se întâlnească cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, şi cu „alte părţi” pentru a discuta despre Groenlanda – dar mulţi dintre cei mai relevanţi lideri nu vor fi prezenţi. Prim-ministrul Danemarcei a ales să nu participe deloc la Davos, iar Macron a părăsit Elveţia marţi, fără să se întâlnească cu Trump.
Nu este clar dacă liderii Germaniei sau ai Regatului Unit vor participa la întâlnirea cu Rutte.
Aceasta are loc pe fondul unei desfăşurări militare europene crescânde în Groenlanda şi în contextul în care prim-ministrul insulei şi-a avertizat poporul să se pregătească pentru invazie.
Între timp, trimişii lui Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, s-au întâlnit marţi seara cu consilierul preşedintelui rus Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, la „USA House” din Davos, pentru a discuta despre procesul de pace din Ucraina.
Oficialii europeni au avertizat în repetate rânduri la Davos că Rusia nu a manifestat un interes real pentru a avansa către pace.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski nu intenţionează în prezent să călătorească în Elveţia, în urma unui atac rus masiv care a lăsat părţi din Ucraina în faţa unei penurii grave de apă şi electricitate în mijlocul unei ierni brutale.
Concluzia: „Nu mai are rost să fim blânzi”, a declarat belgianul De Wever. „Dacă cineva spune: «Vreau să vă iau teritoriul NATO, altfel voi începe un război comercial», atunci vom începe un război comercial”.
