Instanţa supremă ar urma să ia o decizie, după patru amânări, în cazul recursului în casaţie înaintat de fostul ministru al Sănătăţii Sorina Pintea, condamnată la trei ani şi jumătate de închisoare pentru luare de mită

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar urma să se pronunţe miercuri, după patru amânări, în cazul recursului în casaţie înaintat de către fostul ministru al Sănătăţii Sorina Pintea, condamnată în 6 iunie 2025 de Curtea de Apel Cluj la trei ani şi jumătate de închisoare cu executare pentru luare de mită în formă continuată. Potrivit rechizitoriului de trimitere în judecată, Pintea ar fi pretins şi primit,în calitate de manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă Baia Mare, 10.000 de euro şi 120.000 lei de la reprezentanţii unei societăţi comerciale reprezentând 7% din valoarea unui contract de achiziţie publică.

La data de 1 octombrie 2025, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis, în principiu, cererea de recurs în casaţie, depusă de Sorina Pintea împotriva deciziei definitive din 6 iunie 2025 a Curţii de Apel Cluj. Instanţa clujeanp a condamnat-o pe Pintea la trei ani şi jumătate de închisoare cu executare pentru luare de mită.

Instanţa supremă a trimis cauza pentru judecarea recursului în casaţie unui complet de trei judecători şi a fixat termen de judecată pentru 26 octombrie 2025, cu citarea inculpatei. De atunci, judecătorii au amânat în patru rânduri pronunţarea, miercuri, 21 ianuarie 2026, fiind aşteptată să ia o decizie în cazul fostului ministru al Sănătăţii. 

Sorina Pintea a fost condamnată, în 6 iunie 2025, de Curtea de Apel Cluj, printr-o decizie definitivă, la trei ani şi jumătate de închisoare într-un dosar de luare de mită în formă calificată, în care a fost trimisă în judecată de către procurorii DNA, în anul 2020, pentru că ar fi pretins şi primit, în două tranşe, în calitate de manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă Baia Mare, sumele de 10.000 de euro şi 120.000 lei de la reprezentanţii unei societăţi comerciale, reprezentând 7% din valoarea unui contract de achiziţie publică. În fapt, Curtea de Apel Cluj i-a respins ca nefondat apelul la hotărârea Tribunalului CLuj, din aprilie 2024, de condamnare la închisoare. 

Instanţa i-a mai interzis atunci Sorinei Pintea să fie aleasă în funcţii publice sau să ocupe funcţia de manager în cadrul unui spital public, pe o durată de trei ani. De asemenea, magistraţii au dispus confiscarea sumei de 10.000 de euro de la fostul ministru al Sănătăţii.

Conform rechizitoriului procurorilor anticorupţie, în perioada noiembrie 2019 – 28 februarie 2020, Sorina Pintea, în calitatea de manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă Baia Mare, ar fi pretins şi primit, printr-un intermediar, de la reprezentanţii unei societăţi comerciale, în două tranşe, sumele de 10.000 de euro (la 20 decembrie 2019) şi 120.000 lei (la 28 februarie 2020), care nu i s-ar fi cuvenit, reprezentând 7% din valoarea unui contract de achiziţie publică ce avea ca obiect “proiectarea şi execuţia lucrărilor de amenajare bloc operator-sala de chirurgie cardiovasculară şi toracică şi spaţii adiacente din Spitalul Judetean de Urgenţă «Dr. Constantin Opriş» Baia Mare”, încheiat în anul 2019 de unitatea spitalicească cu societatea comercială.

Poliţiştii din Tăuţii Măgherăuş, judeţul Maramureş, au pus în aplicare, în 6 iunie 2025, un mandat de executare a pedepsei închisorii, emis de Tribunalul Cluj în cazul Sorinei Pintea.

La începutul anului 2020, Sorina Pintea declara că a fost diagnosticată cu dermatomiozită, o boală inflamatorie rară, autoimună, care afectează pielea şi muşchii, provocând slăbiciune musculară şi erupţii cutanate pe pleoape, mâini şi alte zone expuse la soare. Cauza exactă este necunoscută, dar implică atacul sistemului imunitar asupra propriilor ţesuturi, putând fi asociată cu alte afecţiuni (inclusiv cancer) şi necesitând tratament complex (corticosteroizi, imunosupresoare, protecţie solară).

”Probleme electrice minore” la aeronava care-l transporta pe Donald Trump către Davos, anunţă Casa Albă / Preşedintele schimbă avionul

Un raport al ONU declară starea globală de ”faliment hidric” / Lumea a pierdut proporţii enorme de zone umede, aproape dimensiunea Uniunii Europene dispărând în ultimele cinci decenii