Federaţia Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România (FPIOR) avertizează că anul 2026 va marca o schimbare profundă în industria HoReCa, atât din perspectiva comportamentului de consum, cât şi a sustenabilităţii economice a operatorilor. Estimările federaţiei arată că, într-un singur an, între 15% şi 25% dintre restaurante ar putea dispărea, în special ca urmare a presiunii fiscale crescute şi a reducerii cererii. Potrivit FPIOR, TVA mare în HoReCa nu aduce mai mulţi bani statului, ci aduce falimente.
”Federaţia Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România (FPIOR) avertizează că anul 2026 va marca o schimbare profundă în industria HoReCa, atât din perspectiva comportamentului de consum, cât şi a sustenabilităţii economice a operatorilor. În lipsa unei fiscalităţi predictibile şi rezonabile, sectorul riscă o contracţie accelerată, cu efecte directe asupra locurilor de muncă, veniturilor bugetare şi economiei”, arată FPIOR.
Estimările federaţiei arată că, într-un singur an, între 15% şi 25% dintre restaurante ar putea dispărea, în special ca urmare a presiunii fiscale crescute şi a reducerii cererii.
Industria ospitalităţii funcţionează, în prezent, cu marje reale de profit de doar 3–5%. În aceste condiţii, orice majorare de taxe nu se reflectă în profit, ci se transferă inevitabil în preţuri, determinând pierderea clienţilor şi, în final, închiderea unităţilor, spun reprezentanţii federaţiei.
”Avem exemple clare în Europa: toate statele care au supraimpozitat ospitalitatea au revenit ulterior asupra deciziei, după valuri de falimente. Nu vorbim despre un risc teoretic. Vorbim despre un risc imediat: 15–25% dintre restaurante pot dispărea într-un singur an”, adaugă ei.
Industria ospitalităţii este despre sute de mii de locuri de muncă, despre turism, despre consum intern şi despre viaţa economică a oraşelor.
“Mesajul nostru este simplu: menţineţi o fiscalitate predictibilă şi rezonabilă, iar industria va continua să plătească taxe. Împovăraţi-o excesiv şi veţi pierde o sursă stabilă de venituri.Statul nu câştigă din falimente.Câştigă din firme care funcţionează corect şi pe termen lung”, afirmă Marius Bănică, preşedinte HoReCa Oltenia şi vicepreşedinte FPIOR.
La nivelul industriei, traficul de clienţi a scăzut deja cu aproximativ 15%, iar numărul unităţilor HoReCa s-a redus cu circa 10%, semnale clare ale unei pieţe aflate în ajustare, un proces care va continua şi în 2026.
„În condiţiile în care sectorul ospitalităţii funcţionează cu marje de profit structurale reduse, capacitatea de a absorbi creşteri suplimentare de fiscalitate este sever limitată. Transferul acestor costuri către preţurile finale generează contracţia cererii şi afectează sustenabilitatea economică a operatorilor. Consolidarea veniturilor bugetare depinde de menţinerea în funcţiune a unui mediu de afaceri viabil şi conform, nu de reducerea bazei economice active”, declară Corina Macri, preşedinte Horetim şi vicepreşedinte FPIOR.
Federaţia avertizează că orice majorare semnificativă a TVA-ului în HoReCa, într-un sector care operează deja cu marje reale de profit de doar 3–5%, riscă să accelereze un proces periculos de contracţie a pieţei.
”În contextul creşterii taxelor şi impozitelor şi al reducerii apetitului pentru consum, FPIOR anticipează că în 2026:
● livrările la domiciliu şi serviciile takeaway vor continua să crească accelerat, devenind principalu
● tot mai mulţi clienţi vor prefera comanda acasă, unde pot controla mai uşor bugetul şi evita costurile suplimentare;
● restaurantele care nu dezvoltă eficient acest canal riscă pierderi constante de clienţi, subliniază FPIOR.
Potrivit patronatelor din industria ospitalităţii, anul 2026 va consolida schimbări importante în comportamentul de consum.
”Clienţii ies mai rar în oraş, comandă mai puţin per vizită şi îşi calculează atent nota de plată. Produse considerate neesenţiale – deserturi, cafea sau băuturi suplimentare – sunt eliminate frecvent, iar timpul petrecut în restaurant se scurtează semnificativ”, adaugă ei.
În paralel, consumul de tip fast food şi orientarea către opţiuni percepute ca fiind mai ieftine cresc îngrijorător, în detrimentul experienţei complete de restaurant.
„Intrăm într-un an dificil pentru industria ospitalităţii, în care comportamentul de consum se schimbă rapid, iar presiunea asupra notei de plată devine tot mai vizibilă. Consumatorii comandă mai rar, mai puţin şi mult mai calculat, iar livrarea la domiciliu nu mai este o opţiune, ci o necesitate pentru supravieţuire. Chiar şi aşa, volumul nu va compensa integral scăderea valorii comenzilor, iar pentru mulţi operatori 2026 se anunţă un an al ajustărilor dure”, spune Călin Cozma, preşedinte executiv FPIOR.
FPIOR estimează că anul 2026 va favoriza restaurantele cu preţuri accesibile; meniuri simplificate; oferte clare şi uşor de înţeles pentru consumatori.
”Dar si că supraimpozitarea va aduce falimente, care vor duce la pierderi financiare pentru stat în timp ce numărul de restaurante scăzut si taxele mari vor ridica preţurile dincolo de limitele populaţiei”, mai spun reprezentanţii FPIOR.
Deşi livrările aduc volum, ele vin şi cu provocări majore: comisioane ridicate ale platformelor, costuri logistice suplimentare şi marje de profit reduse. Diferenţa dintre restaurantele adaptate la noul comportament de consum şi cele rămase în modelul clasic se va accentua.
„TVA mare în HoReCa nu aduce mai mulţi bani statului. Aduce falimente. Mai puţine restaurante înseamnă, inevitabil, mai puţine taxe colectate”, spune Marius Bănică, preşedinte HoReCa Oltenia şi vicepreşedinte FPIOR.
FPIOR subliniază că 2026 nu va fi un an de expansiune, ci unul al deciziilor economice ferme.
”Menţinerea unei fiscalităţi predictibile şi rezonabile este esenţială pentru ca industria ospitalităţii să rămână un contributor stabil la bugetul de stat şi la economia urbană”, mai arată FPIOR.
Federaţia Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România este organizaţia patronală reprezentativă la nivel naţional pentru sectorul HoReCa, cu rol activ în susţinerea şi dezvoltarea industriei ospitalităţii. Prin acţiuni unitare şi dialog instituţional cu autorităţile şi mediul economic, FPIOR promovează interesele industriei şi facilitează cooperarea la nivel naţional şi internaţional.
