Preşedintele american Donald Trump îşi prezintă joi noul ”Consiliu al Păcii” şi se întâlneşte joi cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski la Davos, după ce a dezamorsat miercuri conflictul cu privire la Groenlanda pe care l-a provocat el însuşi, relatează AFP.
După săptămâni de declaraţii agresive, preşedintele american, invitat la Forumul Economic Mondial (WEF), a anunţat în mod subit, miercuri seara, ”cadrul unui viitor acord” cu privire la Groenlanda.
El şi-a ridicat atât ameninţările cu taxe vamale, cât şi ameninţările militare.
Joi, Trump, care se autoproclamă făcător de pace, urmează să participe în staţiunea de lux din Alpii elveţieni la o ceremonie de semnare a Chartei unui ”Consiul al Păcii” aflat pe mâna sa, menit să acţioneze în vederea rezolvării conflictelor în lume, la concurenţă cu ONU.
Această instanţă a fost concepută iniţial cu scopul de superviza reconstrucţia Fâşiei Gaza.
Însă ”Charta” sa prevede un mandat cu mult mai vast decât doar problema acestui teritoriu palestinian.
BILET DE INTRARE DE UN MILIARD DE DOLARI
Biletul de intrare este de un miliard de dolari pentru un loc permanent.
Donald Trump a anunţat la davos că Vladimir Putin a acceptat invitaţia.
Un pic mai devreme, preşedintele rus a anunţat doar că Ministerul său de Externe a fost ”însărcinat să studieze” propunerea americană.
Premierul israelian benjamin netanyahu a anunţat că a acceptat să facă parte din ”Consiliu”.
Franţa a spus ”nu”, iar alţi aliaţi-cheie ai Statelor Unite, ca regatul Unit, de asemenea membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, şi-au exprimat scepticismul faţă de acest ”Consiliu al Păcii”.
Însă numeroase ţări din Orientul Miojlociu sunt în favoarea acestei idei, inclusiv Arabia Saudită şi Qatarul.
Aproximativ 35 de lideri au acceptat deja să facă parte, dintre cele 60 de invitaţii trimise, a declarat miercuri presei un oficial de rang înalt din administraţia Trump.
”Cred că este cel mai bun consiliu format vreodată”, s-a lăudat Trump miercuri, la o întâlnire cu omologul său egiptean Abdel Fattah el-Sisi, care face parte dintre cei care au acceptat invitaţia.
Preşedintele amercian nu-şi ascunde frustrarea faţă de faptul că nu a primit Premiul Nobel pentru Pace, în contextul în care susţine cu regularitate că a oprit opt războaie – un bilanţ contestat.
ÎNTÂLNIRE CU ZELENSKI
Invitarea lui Vladimir Putin îngrjorează în mod special aliaţii Statelor Unite, mai ales Ucraina, care caută să pună capăt celor aproape patru ani de război cu Rusia, care a invadat ţara în februarie 2022.
Donald Trump urmează să se întâlnească cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski după lansarea ”Consiliului Păcii”.
La Davos, miercuri, el a afirmat că Rusia şi Ucraina ar fi ”proaste” dacă nu ajung la un acord prin care să pună capăt conflictului, pe care s-a angajat să-l rezolve într-o singură zi, la preluarea fundţiei, în urmă cu un an.
El a repetat că preşedinţii rus şi ucrainean sunt aproape de un acord, o afirmaţie pe care a repetat-o adesea, în pofida faptului că a dat vina lipsei unui armistiţiu când pe unul, când pe celălalt.
”Mai rămâne doar un punct de rezolvat” în negocieri, a anunţat joi, la Davos, emisarul special american Steve Witkoff, care urmează să se ducă joi la Moscova, împreună cu ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, să negocieze cu Vladimir Putin.
Volodimir Zelenski s-a declarat ”îngrijorat”, marţi, de o pierdere a atenţiei internţaionale acordate Războuilui din Ucraina, cel mai sângeros în Europa după al Doilea Război Mondial, din cauza diferendului cauzat de ambiţiile preşedntelui american de a dobândi Grorenlanda.
Donald Trump a dat asigurări miercuri că a conceput, împreună cu secretarul general al NATO Mark Rutte ”cadrul unui viitor acord privind Groenlanda”.
El are ”încă multe de făcut” pentru a ajunge la un acord în Groenlanda, a declarat însă AFP Rutte.
O purtătoare de cuvânt a NATO, Allison Hart, a precizat că ”secretarul general nu a propus niciun compromis cu privire la suveranitatea” Danemarcei.
Danemarca vrea să continue ”un dialog constructiv cu aliaţii săi” cu privire la Groenlanda şi securitatea în Arctica, dar care să-i respecte ”integritatea teritorială”, a anuknţat, la rândul său, premierul danez Mette Frederiksen.
