Unirea cu România ar fi una dintre modalităţile care ar asigura Republica Moldova că va rămâne parte a lumii libere şi va trăi în pace, mai ales în actualul context regional şi internaţional, a explicat, joi, preşedinta Maia Sandu în prima sa conferinţă amplă de presă din acest an. Ea a precizat că nu a discutat despre subiectul unirii cu liderii europeni şi a repetat că ţara se va concentra pe aderarea la UE, întrucât nu există în prezent o opinie publică favorabilă unirii în rândul electoratului moldovean.
„Ceea ce-mi doresc cel mai mult pentru Republica Moldova este să fim în pace, cetăţenii noştri să fie în pace şi siguranţă, şi să rămânem parte a lumii libere. Astea sunt, din punctul meu de vedere, lucrurile cele mai importante, în special în contextul regional şi internaţional tot mai dificil. Acest lucru poate fi asigurat prin aderarea Republicii Moldova (la UE) şi, eventual, poate fi asigurat dacă Republica Moldova ar fi sub protecţia României”, a declarat Maia Sandu în conferinţa de presă de joi, susţinută după ce declaraţii ale sale anterioare favorabile unirii au stârnit reacţii aprinse atât la Chişinău, cât şi la Moscova, în timp ce la Bucureşti au fost exploatate de liderul AUR.
Maia Sandu a repetat că în prezent, obiectivul aderării la Uniunea Europeană este sprijinit de majoritatea cetăţenilor Republicii Moldova, spre deosebire de ideea unirii cu România şi a subliniat că într-o democraţie se respectă voinţa populară. „Suntem o ţară democratică şi mergem strict după decizia cetăţenilor”, a declarat Maia Sandu, citată de .
Preşedinta Republicii Moldova a precizat că nu a discutat cu liderii europeni subiectul unei eventuale uniri între cele două state.
Maia Sandu a declarat de curând, într-un interviu acordat unor jurnalişti britanici, că ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România, în cazul organizării unui referendum pe această temă. Ea a argumentat că o eventuală reunificare ar putea consolida rezilienţa Republicii Moldova, în contextul în care Federaţia Rusă duce un război de agresiune împotriva Ucrainei şi a încercat să influenţeze procesele electorale din Republica Moldova. Declaraţia preşedintei a stârnit un val de reacţii de ambele maluri ale Prutului şi a intensificat discuţiile publice despre unirea celor două ţări.
După afirmaţia Maiei Sandu, mai mulţi oficiali de la Chişinău, inclusiv premierul Alexandru Munteanu şi ministrul culturii, Cristian Jardan, au declarat că ar susţine unirea în cazul unui vot în acest sens. La rândul său, deputatul partidului Democraţia Acasă, Vasile Costiuc, cunoscut pentru poziţiile sale unioniste şi un apropiat al lui George Simion, liderul AUR, a anunţat că intenţionează să propună organizarea unui referendum pe acest subiect la prima şedinţă a Parlamentului din acest an.
În prezent însă, datele sociologice arată că ideea unirii nu se bucură de susţinerea majorităţii cetăţenilor moldoveni. Un sondaj al Barometrului Opiniei Publice, publicat în septembrie 2025, a arătat că 33,4% dintre cetăţenii moldoveni ar susţine unirea cu România, în timp ce 45,7% ar vota împotrivă, iar 16,7% rămân indecişi. Cercetarea a fost realizată în perioada 12-22 septembrie, pe un eşantion de 1 117 persoane (cetăţeni din regiunea transnistreană nu au fost incluşi). Marja de eroare constituie ±2,9%.
Pe 27 martie 2018, când s-au împlinit 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la Bucureşti a adoptat o declaraţie prin care spune că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetăţenii Republicii Moldova îşi vor dori, reaminteşte NewsMaker.
RELAŢIE „STRATRGICĂ” CU ROMÂNIA
Relaţia „strategică” cu România reprezintă un pilon esenţial al securităţii, stabilităţii, dezvoltării, precum şi pentru parcursul european, a spus Maia Sandu în conferinţa de presă care a durat aproape două ore.
Pe de altă parte, cât timp războiul Rusiei este la graniţă, securitatea şi rezilienţa Republicii Moldova depind în mod direct de rezilienţa Ucrainei. De aceea, sprijinul ferm şi consecvent pentru Ucraina este esenţial, a explicat Maia Sandu. „Noi în continuare vom rămâne de partea Ucrainei şi o vom sprijini cu resursele noastre modeste şi cu vocea noastră fermă în forurile internaţionale”, a promis şefa statului.
Întrebată dacă Rusia reprezintă un risc pentru Moldova, Maia Sandu a spus că în regiune, dar şi pe întreg continentul, „Rusia rămâne o sursă majoră de destabilizare”. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă în continuare un risc semnificativ de securitate pentru Republica Moldova, consideră preşedinta Sandu.
Pe de altă parte, întrebată dacă aderarea la NATO este pe agenda sa, Maia Sandu a reamintit că neutralitatea ţării este înscrisă în Constituţie. „Respectăm voinţa cetăţenilor”, a repetat ea. „Dar, respectând Constituţia, reuşim, totuşi, să stabilim parteneriate care să poată să ne ajute să ne consolidăm sistemul de apărare. Odată deveniţi membri ai UE, bineînţeles că şi protecţia, securitatea noastră, va fi mult, mult mai înaltă decât astăzi, când nu suntem stat membru”, a punctat ea.
Pregătirea pentru aderarea la UE şi creşterea nivelului de îndeplinire a criteriilor la toate capitolele, pentru a avansa cât mai mult în negocieri, rămâne unul dintre obictivele pe care Maia Sandu şi le-a stabilit pentru acest an.
