Congresmenii republicani din Camera Reprezentanţilor a SUA au respins joi la limită o rezoluţie care i-ar fi interzis preşedintelui Donald Trump să întreprindă alte acţiuni militare în Venezuela fără autorizarea Congresului, la câteva zile după ce o măsură similară a eşuat şi în Senat graţie votului decisiv al vicepreşedintelui JD Vance, care este şi preşedintele acestei camere, relatează Reuters.
Camera a votat rezoluţia cu egalitate de voturi, 215 la 215, caz în care s-a respins textul ce îi impunea preşedintelui „să retragă forţele armate ale Statelor Unite din Venezuela, cu excepţia cazului în care acest lucru este autorizat în mod explicit printr-o declaraţie de război sau o autorizaţie legală specifică pentru utilizarea forţei militare”.
Votul a fost în mare parte pe linie de partid în camera divizată aproape la limită, unde republicanii lui Trump au o majoritate de 218 voturi faţă de 213. Toţi republicanii, cu excepţia lui Don Bacon din Nebraska şi Thomas Massie din Kentucky, au votat împotriva rezoluţiei, în timp ce toţi democraţii au votat în favoarea acesteia.
Liderii Camerei au ţinut votul deschis până când reprezentantul republican Wesley Hunt din Texas s-a putut întoarce la Capitoliu pentru a vota decisiv împotriva rezoluţiei.
Republicanul californian Tom McClintock nu a votat.
Votul strâns a reflectat îngrijorarea din Congres, inclusiv din partea câtorva republicani, cu privire la politica externă a lui Trump. Există un sprijin crescând pentru argumentul că Congresul, şi nu preşedintele, ar trebui să aibă puterea de a trimite trupe americane la război, aşa cum se prevede în Constituţia SUA.
Oponenţii rezoluţiei au susţinut că aceasta era inutilă, deoarece SUA nu au în prezent trupe pe teren în Venezuela. „Nu avem pe nimeni care să lupte în Venezuela”, a declarat reprezentantul republican Brian Mast din Florida în dezbaterea dinaintea votului.
Republicanii i-au acuzat, de asemenea, pe democraţi că au introdus legislaţia doar ca un atac la adresa lui Trump. „Este vorba de răzbunare”, a spus Mast, preşedintele Comisiei pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanţilor. „Îl veţi condamna indiferent de ceea ce face”, a adăugat el.
UN NOU „RĂZBOI ETERN”?
Susţinătorii rezoluţiei nu au fost de acord, spunând că vor să-l împiedice pe Trump să atragă SUA într-un alt „război etern”, după decenii de luptă în Afganistan şi Irak.
„Poporul american vrea să reducem costul vieţii, nu să facilităm războiul”, a declarat reprezentantul Gregory Meeks din New York, liderul democraţilor din Comisia pentru afaceri externe.
Forţele americane au invadat Caracasul pe 3 ianuarie şi l-au capturat pe preşedintele venezuelean Nicolas Maduro. O flotilă numeroasă de nave americane blochează Venezuela şi de luni de zile trage asupra ambarcaţiunilor care se presupune că transportă droguri în sudul Caraibelor şi în Pacific.
Trump a declarat recent că SUA vor conduce Venezuela timp de ani de zile, le-a spus iranienilor care s-au ridicat împotriva guvernului lor că „ajutorul este pe drum” şi a ameninţat cu acţiuni militare pentru a cuceri Groenlanda, un teritoriu al Danemarcei, aliat al NATO.
Unii democraţi l-au criticat pe Trump pentru că a lăsat în funcţie cea mai mare parte a guvernului lui Maduro în Caracas şi pentru că nu a prezentat un plan pentru Venezuela după înlăturarea acestuia.
„Maşinăria represiunii a fost lăsată în funcţiune, iar speranţele democratice ale venezuelenilor sunt lăsate în urmă”, a declarat democrata Debbie Wasserman Schultz din Florida.
Voturile recente privind puterile de război au fost foarte strânse, măsura fiind respinsă în Senat săptămâna trecută doar pentru că vicepreşedintele JD Vance a venit la Capitoliu pentru a-şi exercita votul decisiv.
„Dacă preşedintele are în vedere alte acţiuni militare, atunci are obligaţia morală şi constituţională de a veni aici şi de a obţine aprobarea noastră”, a declarat reprezentantul Jim McGovern din Massachusetts, unul dintre principalii susţinători ai rezoluţiei Camerei Reprezentanţilor.
Administraţia Trump susţine că prinderea lui Maduro a fost o operaţiune judiciară foarte limitată, menită să-l aducă în faţa justiţiei în SUA pentru acuzaţii legate de droguri, şi nu o operaţiune militară.
