Managerul Spitalului Colţea din Capitală, medicul Letiţia Coriu, a declarat pentru News.ro, referitor la proiectul de HG privind spitalele de importanţă strategică, faptul că unitatea sanitară nu doreşte declasificarea, care ar induce o lipsă de bugetare pentru pacientul oncologic Din poziţia de manager interimar, medicul Coriu s-a adresat ministrului Sănătăţii Alexandru Rogobete, cerând modificarea criteriilor pentru spitalele de importanţă strategică, astfel încât Spitalul Colţea să poată deveni spital strategic în domeniul
ORL/ORL Oncologie.
Proiectul de HG privind criteriile de încadrare în categoria spitalelor strategice poate fi consultat .
Medicul Letiţia Coriu: : Specialităţile de urgenţă oncologice şi ORL pentru care suntem pe piaţa servicilor de sănătate publice foarte performanţi nu sunt introduse în strategia acestui HG
Care este mesajul dumneavoastră legat de această Hotărâre de Guvern şi de efectele asupra Spitalului Colţea?
Medicul Letiţia Coriu: În legătura cu acest HG care a fost pus în transparenţă, legat de clasificarea spitalelor în strategice, în primul rând, noi nu dorim declasificarea Spitalului Colţea. Specialităţile de urgenţă oncologice şi ORL pentru care suntem pe piaţa servicilor de sănătate publice foarte performanţi nu sunt introduse în strategia acestui HG. Mai precis, la punctul 6b din această Hotărâre de guvern, nu este precizată specialitatea Incologie şi specialitatea ORL pentru a putea fi spital clinic strategic. Faptul că nu suntem strategici induce o lipsă de bugetare pentru pacientul oncologic. Şi aşa cum noi ştim din Legea 293/2022 de Plan Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului, noi trebuie să investim foarte mult în serviciile medicale pentru pacienţi oncologici. De asemenea, faptul că ne declasifică acest HG aduce o pierdere de buget semnificativă, deoarece domnul ministru al Sănătăţii, în legea din decembrie 163/2025, la articolul 11 alineatul 2 spune că specializarea, complexitatea cazurilor tratate, rolul strategic la nivel local justifică aplicarea unor criterii de alocare a fondurilor. Acest mesaj am vrut să-l transmitem domnului ministru în sensul în care considerăm că spitalele clinice de specialitate trebuiesc regândite în enumerarea specialităţilor strategice pentru continuitate medicală la pacienţi oncologici.
Ce adresabilitate are Spitalul Colţea în fiecare an şi ce fel de cazuri vedeţi aici?
Medicul Letiţia Coriu: Spitalul Colţea are adresabilitate din Moldova şi din zona de sud a României. Noi avem 60% din prezentări, din cele 20.000 de prezentări pe an, avem din afara Bucureştiului şi în special vin pacienţi cu patologie oncologică ORL sau din spitalele private care nu fac faţă oncologiei decât prin foi de zi. Şi toate complicaţiile pacientului oncologic în general şi în mod particular complicaţiile ORL, chirurgie ORL care a fost uitată, chirurgia ORL este uitată aproape din tot acest HG, toţi aceşti pacienţi se adresează nouă.
Aţi făcut cumva, aţi reuşit să faceţi o estimare, cu cât ar scădea bugetarea dacă spitalul ar fi declasificat prin această legislaţie nouă?
Medicul Letiţia Coriu: Nu s-au făcut niciun fel de precizări legate de bugetarea ca şi norme de aplicare, dar anticipăm că în momentul în care nu mai eşti un spital strategic pe un anumit domeniu şi noi am fost întotdeauna un spital monoprofil oncologic, al doilea spital din Bucureşti după Institutul IOB şi care avem chirurgie majoră oncologică, ORL oncologic, hematologie oncologică, oncologie, deci suntem practic cu comisii de oncologie funcţionale, avem gardă de laborator, gardă de ATI, gardă de imagistică şi funcţionăm continuu 24 de ore din 24, spre deosebire de alte spitale care sunt pe această listă deja declarate strategice şi care nu au ATI decât de la domiciliu sau alte specialităţi. Noi ne considerăm strategici prin această activitate medicală şi nu ştim, dar se anticipează evident, o clasificare şi a fondurilor în funcţie de complexitatea activităţii medicale. Deci atâta timp cât în legea 163/2025, domnul ministru spune că va avea criterii de alocare a fondurilor în funcţie de complexitatea cazurilor tratate, odată ce noi nu mai suntem strategici, înseamnă că nu suntem complecşi. Şi dintr-o dată ne-a pus o etichetă.
Solicitarea adresată Ministrului Sănătăţii Alexandru Rogobete
”Vă readucem în atenţie situaţia Spitalului Clinic Colţea în lumina noilor reglementări legale şi vă solicităm revizuirea şi completarea prevederilor art. 6 lit. b), astfel încât acestea să reflecte în mod real capacitatea funcţională şi rolul strategic al domeniilor de specialitate esenţiale în sistemul naţional de sănătate”, se arată în documentul adresat de conducerea Spitalului Colţea ministrului Sănătăţii.
Articolul din HG invocat prevede printre criteriile pe care spitalele de specialitate, clinice/ institutele clinice trebuie să le îndeplinească pentru a fi considerate strategice: ”Spitale de specialitate, clinice au în organigramă structuri încadrabile într-unul dintre următoarele domenii de specialitate: 1. boli infecţioase; 2. pediatrie; 3. obstetrică-ginecologie şi neonatologie; 4. ortopedie-traumatologie; 5. nefrologie; 6. urologie; 7. neurologie; 8. psihiatrie; 9. chirurgie plastică, estetică şi microchirugie reconstructivă”.
”Prin art. 6 pct. b) din HG privind criteriile de încadrare în categoria spitalelor de improtanţă strategică, secţiune la care se încadrează Spitalul Clinic Colţea, se ignoră complet ansamblul specializărilor critice ce reliefează în mod absolut necesitatea integrării acestora în actul normativ întocmai în considerarea importanţei lor strategice”, reclamă reprezentanţii Spitalului Colţea.
Ei afirmă că, în forma actuală, art. 6 lit. b) nu include specializarea oncologie, deşi aceasta funcţionează în regim de urgenţă în cadrul spitalului, alături de alte specialităţi critice, respectiv: urgenţe oncologice, ORL, ATI, radiologie şi laborator.
”Menţionăm că Spitalul Clinic Colţea funcţionează ca unitate de primă linie în sistemul de urgenţă, fiind al doilea spital ca adresabilitate din Municipiul Bucureşti pentru cazurile oncologice de urgenţă. De asemenea, numeroase spitale judeţene direcţionează cazuri de urgenţă oncologică către unitatea noastră, în considerarea echipamentelor performante de care dispunem”, argumentează reprezentanţii unităţii sanitare.
De asemenea, susţin că necesitatea includerii acestor specializări în categoria celor prevăzute la art. 6 lit. b) a fost semnalată Ministerului Sănătăţii printr-o adresă oficială transmisă în data de 03 noiembrie 2025 şi, deşi ministrul a fost invitat să analizeze şi să evalueze situaţia, până în prezent nu a fost primit un răspuns oficial.
”Considerăm că menţinerea acestei omisiuni creează un dezechilibru nejustificat între rolul real al spitalului nostru în reţeaua de urgenţă şi recunoaşterea sa normativă ca spital strategic, cu impact direct asupra planificării şi continuităţii actului medical. Spitalele strategice sunt, după cum întocmai dl Ministru Alexandru Rogobete afirmă, unităţi cu activitate complexă sau rol regional/naţional, deci unităţi care asigură continuitatea serviciilor medicale esenţiale, capacitatea de răspuns în situaţii de urgenţă, precum şi preluarea cazurilor complexe sau critice, inclusiv prin funcţionarea integrată a specialităţilor de suport vital”, transmit reprezentanţii Spitalului Colţea.
”Din această perspectivă, includerea specializărilor menţionate este indispensabilă, întrucât: oncologia, prin natura patologiei şi a urgenţelor oncologice asociate, constituie o specializare strategică, în special în unităţile cu adresabilitate crescută. Spitalul Clinic Colţea este, în acest sens, spitalul cu cea mare complexitate în chirurgie oncologică – ORL din România conform Planului Naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România acord cu Legea nr. 293/2022”, se mai arată în document.
Conducerea Spitalului Colţea mai argumentează că specialitatea OR este esenţială în managementul urgenţelor respiratorii, hemoragiilor şi traumatismelor cervico-faciale, fiind integrată în fluxul de uirgenţă al spitalului. De asemenea, invocă existenţa şi funcţionarea secţiilor ATI, radiologie şi laborator care asigură suportul vital şi diagnostic indispensabil managementului cazurilor critice, iar chirurgia de urgenţă reprezintă un criteriu definitoriu pentru capacitatea de intervenţie imediată în situaţii cu risc vital.
”În acest context, vă solicităm respectuos reanalizarea şi completarea Hotărârii de Guvern privind criteriile de încadrare în categoria spitalelor de importanţă strategică, prin includerea specializărilor mai sus prezentate ce reprezintă servicii medicale esenţiale, cu rol determinant în managementul cazurilor critice şi în funcţionarea integrată a sistemului de urgenţă, în concordanţă cu rolul funcţional real al Spitalului Clinic Colţea în reţeaua naţională de urgenţă şi cu principiile prevăzute de legislaţia în vigoare din domeniul sănătăţii. Vă asigurăm de întreaga noastră disponibilitate pentru furnizarea de date suplimentare sau pentru participarea la orice demers îl apreciaţi necesar pentru clarificarea situaţiei semnalate”, conchide conducerea Spitalului Colţea în documentul adresat ministrului Sănătăţii,
Ce spune ministrul despre spitalele strategice
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a anunţat, joi seară, că a început procesul de reclasificare a spitalelor publice, prima categrie care va fi definită fiind cea a spitalelor strategice. Acestea trebuie să aibă dotări de înaltă performanţă şi să realizeze cazuri complexe.
”Procesul de reclasificare a spitalelor publice a început. De prea mult timp, sistemul sanitar funcţionează după un model de organizare învechit: tarife diferite şi inechitabile pentru serviciile medicale, reguli neclare şi categorii care nu mai reflectă realitatea din teren. Rezultatul este lipsa de coerenţă în administrarea spitalelor şi decizii care nu sunt întotdeauna corelate cu rolul real al fiecărei unităţi. Astăzi, împreună cu echipa mea din Ministerul Sănătăţii şi cu profesionişti din domeniul medical, am finalizat criteriile de selecţie pentru spitalele de importanţă strategică”, a transmis ministrul Sănătăţii.
Alexandru Rogobete precizează că proiectul de Hotărâre de Guvern se află în transparenţă decizională. Urmează o perioadă de consultare, pentru a integra observaţiile actorilor relevanţi şi a definitiva cadrul normativ.
Ministrul Sănătăţii a precizat că criteriile se aplică următoarelor tipuri de unităţi:
- spitale judeţene de urgenţă
- spitale judeţene clinice de urgenţă (universitare)
- spitale clinice de urgenţă
- spitale clinice monospecialitate
- spitale de psihiatrie şi măsuri de siguranţă
”În urma evaluării fiecărui spital, pe baza unor criterii obiective de performanţă şi accesibilitate, va fi stabilită lista spitalelor strategice şi noua încadrare a acestora. Prin acest act normativ stabilim, pentru prima dată, un cadru unitar de organizare şi funcţionare, fundamentat pe: tipul şi diversitatea serviciilor medicale furnizate, dotările şi performanţa echipamentelor medicale, resursa umanǎ şi complexitatea cazurilor şi patologiilor tratate”, a explicat Alexandru Rogobete.
Potrivit acestuia, spitalele strategice trebuie să îndeplinească cumulativ criterii minime obligatorii, precum:
- structurǎ UPU
- structură de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale
- unitate de transfuzii sanguine
- bloc operator cu minimum 10 săli de operaţie
- secţie ATI clasificată categoria I
- dotări esenţiale (CT, RMN, angiograf, radiologie digitală, laboratoare complete)
- activitate de învăţământ, cercetare şi educaţie medicală continuă
- indicatori clari de calitate (ex.: rata reinternărilor în 48 de ore ≤ 0,5%)
Ministrul explică şi faptul că etapa următoare vizează evaluarea celorlalte spitale, în vederea reîncadrării în categoriile I, II sau III.
Noile categorii vor fi:
- spitale strategice
- spitale categoria I
- spitale categoria II
- spitale categoria III
”Ierarhizarea NU înseamnă servicii medicale mai slabe. Este o clasificare administrativă şi funcţională, care reflectă complexitatea serviciilor oferite, nu valoarea profesională a personalului medical. Pentru pacienţi, această clarificare înseamnă trasee mai clare, acces mai rapid la servicii complexe şi un nivel crescut de siguranţă. Pentru personalul medical, înseamnă predictibilitate, infrastructură adecvată şi criterii clare de organizare. Administrativ, reforma aduce ordine, finanţare corelată cu rolul real al spitalului şi decizii bazate pe date”, a explicat ministrul Sănătăţii.
Colegiul Medicilor transmite că, pe lângă dotări şi infrastructură, viitoarele spitale strategice trebuie să aibă ”o abordare strategică privind resursa umană medicală”
Colegiul Medicilor din România apreciază, vineri, preocuparea autorităţilor pentru definirea spitalelor strategice, dar avertizează că, pe lângă dotări şi infrastructură, acestea trebuie să aibă ”o abordare strategică privind resursa umană medicală”. Organizaţia consideră că sunt necesare ”politici coerente şi sustenabile de dezvoltare a resursei umane, în special a corpului medical”.
”Colegiul Medicilor din România salută preocuparea autorităţilor pentru definirea unui cadru normativ coerent şi predictibil care să stabilească statutul spitalelor de importanţă strategică, în scopul asigurării unui nivel ridicat de siguranţă, calitate şi continuitate a actului medical, în situaţii de urgenţă, criză sanitară sau risc major pentru sănătatea publică”, a transmis organizaţia, într-un comunicat de presă.
Preşedintele Colegiului Medicilor, Cătălina Poiană, apreciază că ”este necesar ca, pe lângă îndeplinirea criteriilor de infrastructură şi dotare, să fie avută în vedere şi o abordare strategică privind resursa umană medicală”.
”Colegiul Medicilor din România subliniază că definirea spitalelor de importanţă strategică trebuie să fie, în mod obligatoriu, însoţită de politici coerente şi sustenabile de dezvoltare a resursei umane, în special a corpului medical. Prezenţa medicilor bine pregătiţi, motivaţi şi suficient numeric reprezintă elementul central care conferă, în viziunea CMR, caracter strategic unei unităţi sanitare, bineînţeles urmat de dotări şi infrastructură adecvate”, au mai transmis reprezentanţii Colegiului Medicilor.
Organizaţia consideră că ”este necesară dezvoltarea unor măsuri concrete privind recrutarea, retenţia şi formarea continuă a medicilor, inclusiv prin asigurarea unor condiţii de muncă adecvate, a stabilităţii profesionale şi a recunoaşterii responsabilităţilor asumate”.
