Lideri europeni vor discuta, luni, în Germania, despre cooperarea lor în domeniul energetic şi al securităţii în zona Mării Nordului şi ar urma să abordeze problema ameninţării ruse şi a ambiţiilor americane în Groenlanda, relatează AFP.
Viitorul teritoriului autonom danez, râvnit de Washington, nu figurează oficial pe ordinea de zi a summitului internaţional al Mării Nordului organizat la Hamburg, a treia ediţie a unui forum creat în urma războiului din Ucraina pentru a limita dependenţa energetică a Europei, în special faţă de Rusia.
Dar subiectul, precum şi problema Arcticii, ar trebui să fie abordate, în special având în vedere prezenţa reprezentanţilor Danemarcei şi Norvegiei.
„Având în vedere componenţa reuniunii, sunt sigur că securitatea în nordul îndepărtat va fi, de asemenea, în atenţia participanţilor” a declarat vineri Steffen Meyer, purtătorul de cuvânt al cancelarului Friedrich Merz, în cadrul unei conferinţe de presă periodice.
Şi se va discuta despre dezvoltarea energiei offshore şi „securitatea în Marea Nordului”, a adăugat el.
– Securitatea Nordului –
Prim-ministrul danez Mette Frederiksen, în vizită vineri în Groenlanda, reprezentanţi ai Islandei, ai Comisiei Europene şi ai NATO vor fi prezenţi în al doilea oraş german.
Şefii de guvern din Norvegia, Ţările de Jos, Irlanda, Belgia, Luxemburg, ministrul francez al economiei şi omologul său britanic şi-au confirmat, de asemenea, participarea.
La forumul de la Davos, preşedintele american şi-a retras ameninţarea de a cuceri Groenlanda cu forţa şi a anunţat un „cadru de acord” cu aliaţii săi din NATO.
Însă europenii rămân vigilenţi faţă de Donald Trump, care afirmă că doreşte să protejeze această imensă insulă de Rusia şi China.
„Va trebui să acordăm o atenţie sporită tuturor părţilor teritoriului european al NATO. Acest lucru vizează în primul rând nordul”, a declarat joi cancelarul Friedrich Merz după un Consiliu European extraordinar.
Înainte de a face referire la summitul de la Hamburg, unde se va discuta despre „securitatea maritimă” şi „succesul nostru economic comun în nord”.
Liderul german doreşte ca Marea Nordului să devină „cel mai mare rezervor mondial de energie curată”, care are o „importanţă capitală pentru o Europă puternică din punct de vedere economic, sigură şi independentă”.
În această zonă strategică, europenii doresc să accelereze dezvoltarea energiei eoliene offshore, o provocare industrială colosală pentru decarbonizarea continentului.
Summitul va aborda situaţia „actualmente dificilă” a sectorului offshore, potrivit surselor guvernamentale.
Lipsa investiţiilor şi a coordonării între ţări, materiile prime costisitoare, cruciada lui Donald Trump împotriva turbinelor eoliene şi concurenţa chineză… Provocările sunt numeroase.
La summitul din 2023, ţările membre au convenit să instaleze în Marea Nordului o capacitate de până la 300 gigawaţi până în 2050. Cu toate acestea, fără eforturi suplimentare, obiectivul de 120 GW pentru 2030 nu va fi atins, potrivit unui raport al cabinetului Baringa.
– Atacuri hibride –
Marea Nordului, la fel ca Marea Baltică, vecina sa mai la est, este, de asemenea, ţinta unor atacuri hibride atribuite Rusiei.
Cargourile ruseşti „spioane” sunt suspectate că se apropie de infrastructuri strategice – parcuri eoliene, conducte de gaz şi cabluri de comunicaţii – pentru a le deteriora şi a furniza informaţii Moscovei.
În Germania, zborurile cu drone deasupra infrastructurilor sensibile, care îngrijorează europenii, s-au înmulţit.
„Este bine că aspectele legate de securitatea infrastructurii energetice sunt, de asemenea, puse în evidenţă la Hamburg”, a insistat Steffen Meyer vineri.
Cu atât mai mult cu cât turbinele eoliene ar putea contribui la securitate: ar fi posibil să se integreze în ele dispozitive de supraveghere sau drone, sugerează un studiu al grupului de reflecţie E3G.
Deocamdată, „există foarte puţină coordonare (între sectoarele militar şi energetic) cu privire la aceste chestiuni în Marea Nordului”, explică pentru AFP Simon Skillings, coautor al raportului.
În plus, odată cu războiul din Ucraina, „am învăţat că o infrastructură energetică mai dispersată, cum ar fi turbinele eoliene, este mai dificil de pus în afara funcţiunii”, adaugă expertul.
O altă miză în materie de suveranitate: actorii din sectorul eolian depind în mare măsură de pământurile rare din China. Anumite componente importate suscită chiar „îngrijorări, deoarece sunt dotate cu inteligenţă artificială”, adaugă Skillings.
