Iranul a avertizat luni în privinţa unei intervenţii americane după recentele proteste reprimate sângeros, în contextul în care Statele Unite îşi întăresc prezenţa în regiune, fiind prevăzută sosirea unui portavion, relatează AFP. În acelaşi timp, potrivit The Guardian, fiul preşedintelui Iranului a cerut ridicarea restricţiilor de internet în ţară, afirmând că nimic nu se va rezolva prin amânarea momentului în care vor circula imagini şi videoclipuri cu protestele reprimate violent.
Într-o ţară încă izolată de internet, numărătoarea morţilor continuă cu dificultate, bilanţul apropiindu-se acum de 6.000 de morţi, potrivit unei organizaţii de apărare a drepturilor omului, care investighează alte mii de posibile decese.
Donald Trump a anunţat săptămâna trecută că o „armada” navală americană se îndreaptă spre Golf, menţinând presiunea asupra Teheranului, pe care l-a ameninţat de mai multe ori că îl va ataca.
„Aş prefera să nu se întâmple nimic, dar îi supraveghem foarte atent”, a declarat preşedintele Statelor Unite.
Potrivit presei americane, portavionul Abraham Lincoln, care se afla în Marea Chinei de Sud, a primit ordin să se îndrepte spre Orientul Mijlociu.
„CINE SEAMĂNĂ VÂNT CULEGE FURTUNĂ”
„Sosirea unui astfel de vas de război nu va afecta determinarea Iranului (…) de a-şi apăra naţiunea”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Esmaïl Baghaï, într-o referire aparentă la portavionul american. „Republica Islamică Iran are încredere în propriile capacităţi”, a adăugat el.
În iunie 2025, Iranul şi Israelul s-au angajat într-un război de 12 zile, declanşat de un atac fără precedent al Israelului asupra instalaţiilor militare şi nucleare de pe teritoriul iranian, precum şi asupra zonelor locuite. Statele Unite s-au alăturat ofensivei aliatului lor israelian, lovind trei centre nucleare.
Ca simbol al acestor tensiuni, autorităţile iraniene au amplasat într-o piaţă din centrul Teheranului un imens panou anti-american, care pare să înfăţişeze un portavion în curs de distrugere. „Cine seamănă vânt, culege furtună”, afirmă sloganul de pe panou.
Deja slăbit de războiul din iunie 2025, Iranul a înăbuşit recentele manifestaţii printr-o represiune violentă. Iniţiată în decembrie de comercianţi nemulţumiţi de criza economică, mişcarea a luat amploare pe 8 ianuarie, reprezentând cea mai mare provocare pentru Republica Islamică de la înfiinţarea sa în 1979.
În acea zi, accesul la internet a fost blocat, iar iranienii rămân şi astăzi în mare parte izolaţi de lume, a subliniat luni ONG-ul de monitorizare a securităţii cibernetice Netblocks, o decizie care, potrivit acestuia, vizează „ascunderea amplorii represiunii mortale împotriva civililor”.
Între timp, „conturile regimului promovează discursul Republicii Islamice”, a adăugat organizaţia pe contul său de X.
Liderul suprem, Ali Khamenei, a apărut pentru ultima dată în public pe 17 ianuarie, avertizând într-un discurs transmis de televiziunea naţională că autorităţile „vor zdrobi rebeliunea”.
Potrivit Agenţiei de ştiri a activiştilor pentru drepturile omului (HRANA), 5.848 de persoane au fost ucise în timpul mişcării de protest, dintre care 5.520 de manifestanţi, 77 de minori, 209 membri ai forţelor de securitate şi 42 de trecători. ONG-ul adaugă că examinează alte 17.091 de posibile decese, în timp ce apărătorii drepturilor omului estimează că bilanţul ar putea fi mult mai mare decât miile de morţi deja confirmaţi.
HRANA a raportat, de asemenea, arestarea a cel puţin 41.283 de persoane.
Miercuri, autorităţile iraniene au dat primul bilanţ oficial, de 3.117 morţi, dintre care marea majoritate (2.427) sunt, potrivit acestora, „martiri” – forţe de securitate sau trecători, şi nu „revoltaţi”, cum sunt calificaţi protestatarii.
Postul de televiziune al opoziţiei Iran International, cu sediul în străinătate, afirmă că peste 36.500 de persoane au fost ucise, citând în special documente clasificate şi surse din domeniul securităţii.
În Liban, Hezbollah, mişcarea pro-iraniană ieşită slăbită în noiembrie 2024 dintr-un război sângeros cu Israelul, organizează luni după-amiază mitinguri în mai multe regiuni pentru a susţine Iranul „în faţa sabotajului şi ameninţărilor americano-sioniste”, cu o intervenţie prevăzută a liderului său Naïm Qassem.
FIUL PREŞEDINTELUI ÎNDEAMNĂ AUTORITĂŢILE SĂ RESTABILEASCĂ INTERNETUL
Fiul preşedintelui Iranului a cerut ridicarea restricţiilor de internet în ţară, afirmând că nu se va rezolva nimic prin amânarea momentului în care vor circula imagini şi videoclipuri cu protestele reprimate violent de regim. În contextul unei lupte la vârful regimului cu privire la riscurile politice ale continuării blocării accesului Iranului la internet, Yousef Pezeshkian, al cărui tată, Masoud, a fost ales în vara anului 2024, a argumentat că menţinerea blocării digitale ar crea nemulţumiri şi ar adânci prăpastia dintre popor şi guvern, scrie The Guardian.
„Aceasta înseamnă că cei care nu erau şi nu sunt nemulţumiţi vor fi adăugaţi pe lista celor nemulţumiţi”, a avertizat el într-o postare pe Telegram. Publicarea videoclipurilor care arată violenţa protestelor a fost „ceva cu care va trebui să ne confruntăm mai devreme sau mai târziu”, a adăugat Yousef Pezeshkian. „Blocarea internetului nu va rezolva nimic, vom amâna doar problema”, este de părere fiul preşedintelui.
Yousef Pezeshkian, care este consilier guvernamental, a declarat că riscul de a menţine Iranul izolat de internet este mai mare decât cel al reluării protestelor în cazul restabilirii conexiunii. El a spus că instituţiile de securitate trebuie să asigure siguranţa în condiţiile existenţei internetului, pe care l-a numit o necesitate vitală.
Pezeshkian, repetând comentariile tatălui său, a spus că protestele au devenit violente doar din cauza grupurilor antrenate profesionist şi afiliate străinilor, dar a adăugat: „Între timp, forţele de securitate şi de aplicare a legii s-ar putea să fi comis greşeli şi nimeni nu va apăra faptele ilegale, iar acest lucru trebuie abordat”.
DISPUTĂ LA VÂRFUL PUTERII
Jurnaliştii iranieni au raportat în mod deschis o dispută la vârful puterii cu privire la siguranţa relaxării restricţiilor privind internetul, preşedintele şi ministrul comunicaţiilor, Sattar Hashemi, susţinând această măsură, dar Ali Larijani, şeful consiliului suprem de securitate naţională, opunându-se acesteia.
Duminică, bursa din Teheran a înregistrat pierderi pentru a patra zi consecutivă, iar moneda iraniană, rialul, a continuat să scadă faţă de dolar, una dintre cauzele protestelor. Banca Centrală a Iranului a declarat că emisiunea de obligaţiuni a fost subscrisă doar în proporţie de 15%, o evoluţie care va necesita reduceri suplimentare ale cheltuielilor guvernamentale sau va duce la o creştere a inflaţiei, a cărei rată oficială a fost de peste 42% luna trecută.
Deşi magazinele s-au deschis, chiar şi ziarele apropiate serviciilor de securitate recunosc că tranzacţiile sunt reduse.
Organizaţia iraniană de comerţ cu calculatoare a declarat că închiderea internetului costă 20 de milioane de dolari pe zi, iar şoferii de camioane s-au plâns, de asemenea, că le este greu să treacă graniţele din cauza lipsei documentaţiei electronice.
Un comerciant frustrat a declarat că li se acordă doar 20 de minute de acces supravegheat la internet pe zi, suficient pentru a răspunde la un număr mic de e-mailuri, dar insuficient pentru a desfăşura activităţi comerciale.
Odată cu ridicarea parţială a restricţiilor, este mai greu să susţii că numărul victimelor este atât de mare exclusiv din cauza activităţilor subversive ale Mossadului, agenţia de informaţii externe a Israelului. Gholamhossein Karbaschi, fost primar reformist al Teheranului, a declarat: „Oamenii sunt şocaţi şi uimiţi… Dacă agenţii Mossad şi ai ţărilor străine sunt la lucru, cum au reuşit să provoace brusc aceste dezastre în toată ţara? De unde au venit?”
El a condamnat eşecul administraţiei Pezeshkian de a îmbunătăţi economia. „Guvernul din Iran îşi pierde sensul iniţial. În niciun domeniu nu se poate spune că guvernul este activ, prezent şi rezolvă probleme. Toate celelalte forţe din ţară sunt active şi fac ce vor, cu excepţia guvernului. Acest guvern nu demonstrează nicio putere în niciun domeniu”, a spus Karbaschi.
„TRUMP NE-A TRĂDAT”
Unii dintre protestatarii contactaţi de Guardian în Iran l-au învinuit pe Donald Trump pentru că nu a oferit ajutorul pe care îl promisese.
„Ne-a trădat”, a spus unul dintre ei. „Trump îmi este mai antipatic decât liderul suprem (ayatollahul Ali) Khamenei, deoarece ideologia lui Khamenei şi a Gărzii Revoluţionare Islamice este clară. Trump a promis şi a repetat că va împuşca persoana care te-a împuşcat. Trump este cel mai josnic lider pe care l-a văzut lumea”, spune protestatarul dezamăgit.
Un altul a spus disperat: „Am devenit atât de nefericiţi, încât aşteptăm cu nerăbdare ca o altă ţară să ne atace ţara, în speranţa că ne va salva. Şi chiar şi atunci, nu există nicio garanţie că o va face”.
