Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), Bogdan Burcu, a declarat că el a fost cel care a aprobat permisia de trei zile în cazul turcului condamnat la aproape 23 de ani de închisoare pentru uciderea unui poliţist şi care nu a revenit luni în Penitenciarul Rahova. Burcu a recunoscut că „e posibil să fi existat un aviz negativ al uneia dintre persoanele de pe circuitul de aprobare”. Declaraţia a fost făcută în contextul în care, luni seară, Sindicatul Naţional Poliţia Penitenciară (SNPP) susţinea că şeful ANP ar fi aprobat permisia „în ciuda avizelor negative ale structurilor de specialitate din subordine, cu o singură excepţie”. Directorul ANP a explicat că, în pofida unui aviz negativ, a decis să acorde permisia întrucât forurile internaţionale recomandă „să existe măsuri progresive de contact cu comunitatea” al deţinuţilor. Burcu mai spune că, dacă verificările dispuse de către ministrul Justiţiei vor semnala „deficienţe”, atunci vinovaţii, „inclusiv” el, „vor răspunde”.
Directorul general al ANP, Bogdan Burcu, a explicat, marţi, la Digi 24, că permisiunea de ieşire din penitenciar se acordă la propunerea persoanelor care lucrează în mod direct cu deţinuţii – şefi de puncte de lucru, educatori, psihologi asistenţi sociali, sunt avizate de şeful secţiei în care deţinutul este repartizat şi analizate de o comisie constituită din directorul penitenciarului şi cei doi directori adjuncţi.
„Pentru permisiunile mai mari de o zi de ieşire din penitenciar, ele sunt analizate şi la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, iar ele sunt aprobate de către directorul general al ANP, adică de mine. Permisia de trei zile pentru acest deţinut (n. red. cetăţeanul turc Abdullah Atas, care nu a revenit luni în penitenciarul Rahova) a aprobată de către subsemnatul”, a declarat, marţi, Bogdan Burcu la Digi 24.
Întrebat dacă a avut vreun aviz negativ din partea comisiilor de pe circuitul de aprobare, în cazul deţinutului turc, în contextul în care SNPP a susţinut acest lucru, directorul general a răspuns că, din câte îşi aminteşte, este „posibil să fi existat un aviz negativ”.
„Din câte mi-aduc aminte, sunt mai multe persoane care avizează aceste permisiuni de ieşire din penitenciar şi, din câte mi-aduc aminte, e posibil să fi existat un aviz negativ al uneia dintre persoanele de pe circuitul de aprobare”, a recunoscut Bogdan Burcu.
Şeful ANP a explicat că a decis să aprobe permisia de trei zile în pofida avizului negativ întrucât se ghidează după standardele CPT (n. red. – Comitetul European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante al Consiliului Europei) şi după recomandările CEDO, potrivit cărora „inclusiv în cazul pedepselor lungi, să existe măsuri progresive de contact cu comunitatea, inclusiv prin acordarea de permisiuni de ieşire din penitenciar” ale deţinuţilor.
„Acum, sigur că administraţia ar putea să refuze să acorde permisiuni de ieşire pentru oricare dintre reţinuţi. N-ar mai fi niciun risc, n-ar mai fi nicio problemă. Însă, mâine dorim, ca administraţie, să reîntoarcem în societate nişte persoane mai bune decât au fost în momentul condamnării. Iar pentru asta, toate măsurile pe care ANP caută să le ia, prin colegii şi specialişti din sistem, este ca noi să întoarcem în societate nişte deţinuţi care să nu mai săvârşească infracţiuni, chiar şi criminali”, a subliniat Burcu.
Referitor la condamnatul evadat, şeful ANP a precizat că, din câte cunoaşte, acesta a fost „selecţionat la activităţi productive” încă din 2017 şi recompensat pentru implicarea în activităţi productive şi activităţi de reintegrare socială, educative, terapeutice.
„În această perioadă de 10 ani, din 2015 în 2025, deţinutul a avut o conduită constant pozitivă, a fost permanent recompensat pentru implicarea în activităţile productive de reintegrare socială, a ieşit, a participat la ieşiri în comunitate şi aşa mai departe”, a explicat directorul general.
El a precizat că, potrivit datelor centralizate în cursul zilei de luni, în 2024 au primit permisiuni de o zi 525 de deţinuţi condamnaţi pentru omor, omor calificat, tentativă la omor, tentativă la omor calificat, omor deosebit de grav, iar în 2025, 442, în timp ce, în cursul anului trecut, 98 de astfel de deţinuţi au primit permisie mai mult de o zi.
Directorul ANP spune că pentru monitorizarea acestor deţinuţi recompensaţi cu permisii reprezentanţii instituţiei intenţionează să achiziţioneze, din bugetul ANP, prin Ministerul Justiţiei, aproximativ 6.000 de brăţări electronice.
Bogdan Burcu a mai declarat că la momentul actual sunt verificări dispuse de către ministrul justiţiei în acest caz, pentru a se stabili împrejurările în care a fost dată această permisie.
„L-am rugat pe domnul ministru (n. red. – ministrul Justiţiei, Radu Marinescu), având în vedere că aprobarea permisiunii a fost dată la nivelul directorului general, să dispună dumnealui corpului de control al ministerului justiţiei să efecteze nişte verificări în acest caz. Dacă vor exista deficienţe, sigur persoanele vinovate vor răspunde, inclusiv în ceea ce mă priveşte, dacă este cazul. Altfel, deţinuţii sunt responsabili pe perioada permisiunii de ieşire din penitenciar să respecte regulile ce li se stabilesc”, a afirmat Burcu.
Şeful ANP a adăugat că nu şi-ar „descuraja” colegii directori din penitenciare, „chiar ţinând cont de acest caz”, în a-şi „asuma administrativ responsabilitatea în a acorda astfel de permisiuni”, pentru că „astea sunt recomandările CPT şi ale CEDO”.
„Şi, pornind de la un astfel de caz, pentru că v-am spus, sunt mii de permisiuni acordate. Deci, totalul permisiunilor acordate în 2025 a fost de 4259, în 2024 de 3157. Noi am avut în 2024 doi deţinuţi care nu s-au întors din permisiune de ieşire din penitenciar, în 2025 un deţinut care nu s-a întors din permisiune. Acum, pornind de la aceste excepţii, n-aş dori să le transformăm într-o regulă, având în vedere recomandările CPT, ale CEDO, studiile care arată că aceste recompense sunt esenţiale”, a mai spus directorul general al ANP.
Sindicatul Naţional Poliţia Penitenciară (SNPP) afirma, luni seară, că verificările în cazul omului de afaceri turc închis pentru omor calificat şi evadat la finalul permisiei trebuie făcute „în special” la Administraţia Naţională a Penitenciarelor, susţinând că directorul general al ANP ar fi aprobat permisia „în ciuda avizelor negative ale structurilor de specialitate din subordine, cu o singură excepţie”.
Potrivit SNPP, din anul 2023 nu i s-a mai acordat deţinutului alt tip de recompensă în afară de permisiunea de ieşire din penitenciar, deşi se recomandă diversificarea acestora. De asemenea, deşi deţinutul a fost selecţionat în regimul semideschis din anul 2024, nu a fost transferat în alt penitenciar de profil, ci a fost menţinut la Rahova, unitate profilată pe regim închis şi arestaţi preventiv, mai susţinea sursa citată.
Omul de afaceri turc Abdullah Atas, condamnat şi închis în Penitenciarul Rahova din 2015 pentru uciderea unui poliţist, nu a mai revenit în închisoare după permisia pe care a avut-o între 23 şi 26 ianuarie, fiind dat în urmărire naţională după ce nu a fost găsit la locuinţa sa din Voluntari şi ulterior în urmărire internaţională, după ce autorităţile române au luat în calcul ipoteza ca acesta să fi fugit în Turcia.
Potrivit Penitenciarului Bucureşti-Rahova, bărbatul, în vârstă de 45 de ani, era condamnat la 22 de ani şi 10 luni de închisoare pentru omor calificat şi, în ultima perioadă, îşi ispăşea pedeapsa în regim semi-deschis.
În august 2015, Abdullah Atas l-a ucis pe un poliţist care îi făcuse semn să oprească, lovindu-l intenţionat cu maşina şi purtându-l pe capota autovehiculului câteva sute de metri. Ulterior, rezultatele au evidenţiat că turcul consumase alcool, având o alcoolemie de aproape 2 la mie.
