Un tribunal sud-coreean a condamnat-o miercuri pe fosta primă-doamnă Kim Keon Hee la un an şi opt luni de închisoare, după ce a găsit-o vinovată pentru acceptarea de mită de la oficialii Bisericii Unite în schimbul unor favoruri politice, relatează Reuters.
În schimb, tribunalul a achitat-o pe Kim, soţia fostului preşedinte Yoon Suk Yeol, care a fost demis din funcţie anul trecut, de acuzaţiile de manipulare a preţului acţiunilor şi de încălcarea legii privind fondurile politice.
Procurorii au cerut 15 ani de închisoare şi amenzi de 2,9 miliarde de woni (2 milioane de dolari) pentru acuzaţii care includ acceptarea de genţi de lux Chanel şi un colier cu diamante de la Biserica Unită din Coreea de Sud în schimbul unor favoruri politice.
Instanţa a constatat că nu există dovezi suficiente pentru a conchide că Kim este vinovată de manipularea preţurilor acţiunilor şi de încălcarea legilor privind finanţarea politică, acuzaţii legate de primirea unor sondaje de opinie de la un intermediar influent în schimbul intervenţiei sale în alegerea candidaţilor incluşi în aceste sondaje.
Decizia, care poate fi contestată de fosta primă-doamnă sau de procurori, vine în contextul unei serii de procese care au urmat anchetelor deschise după impunerea în 2024, pe termen foarte scurt, a legii marţiale de către fostul preşedinte Yoon şi după scandalurile conexe care au implicat cuplul prezidenţial cândva foarte puternic.
Kim a negat toate acuzaţiile. Avocatul ei a declarat că echipa va analiza hotărârea şi va decide dacă va face apel împotriva condamnării pentru luare de mită.
Kim a intrat în sala de judecată a Tribunalului Central din Seul îmbrăcată într-un costum închis la culoare şi purtând o mască de protecţie, şi a stat în linişte în timp ce judecătorul principal al unui complet format din trei judecători a pronunţat verdictul.
Biserica Unită a declarat că respectivele cadouri i-au fost oferite fără a se aştepta la nimic în schimb. Liderul său, Han Hak-ja, care este şi el judecat, a negat că ar fi ordonat mituirea lui Kim.
Yoon, care a fost destituit din funcţie în aprilie anul trecut, se confruntă, de asemenea, cu opt procese, inclusiv pentru acuzaţii de insurecţie, după ce a eşuat în încercarea de a impune legea marţială în decembrie 2024.
El a făcut apel împotriva pedepsei cu cinci ani de închisoare care i-a fost aplicată luna aceasta pentru obstrucţionarea încercărilor de arestare după decretul său privind legea marţială.
