Activele de refugiu au început anul 2026 în forţă, iar francul elveţian s-a apreciat puternic, atingând niveluri nemaivăzute de peste un deceniu. Însă pentru autorităţile din Elveţia, această evoluţie este motiv de îngrijorare, transmite CNBC.
Francul a câştigat deja 3,5% faţă de dolar în primele săptămâni din 2026, după o apreciere de 12,7% în 2025. Valul de incertitudine globală, politica comercială imprevizibilă a SUA, întrebări privind independenţa Rezervei Federale şi ameninţările de intervenţie militară americană în Groenlanda, America Latină şi Orientul Mijlociu, continuă să alimenteze cererea pentru moneda elveţiană.
Marţi, francul a atins un maxim al ultimilor 11 ani în raport cu dolarul, menţinându-se aproape de aceste niveluri şi miercuri.
”Orice escaladare geopolitică înseamnă mai multă incertitudine. Nu este bine pentru franc şi nici pentru Elveţia, pentru că francul este o monedă-refugiu. Când există incertitudine, francul se apreciază, iar politica monetară devine mai complicată”, a declarat recent preşedintele Băncii Naţionale Elveţiene, Martin Schlegel, la Forumul Economic Mondial de la Davos.
Elveţia se confruntă cu o creştere foarte lentă a preţurilor, iar un franc puternic accentuează presiunile dezinflaţioniste asupra unei economii dependente de exporturi. În domenii precum farma, manufactură de precizie şi servicii cu valoare ridicată, cererea globală rămâne ridicată indiferent de curs, ceea ce limitează mecanismele naturale de ajustare a monedei.
”Francul puternic reduce inflaţia importată, dar comprimă marjele exportatorilor şi afectează salariile şi investiţiile, într-un moment în care inflaţia oricum este extrem de scăzută”, spune Giuliano Bianchi de la Quantitas Institute şi EHL Business School.
Inflaţia Elveţiei este de doar 0,1%, iar dobânda-cheie a SNB este 0%, economia apropiindu-se de un scenariu de dezinflaţie persistentă sau chiar de dobânzi negative, eliminate abia în 2022, după şapte ani de politică monetară sub zero.
”Dacă va fi necesar, vom merge din nou în teritoriu negativ”, a spus Schlegel.
Un alt instrument al băncii centrale, intervenţia pe piaţa valutară prin vânzarea francului şi cumpărarea altor valute, este însă riscant în contextul actual, mai ales după tensiunile cu administraţia Trump. Washingtonul a redus recent tarifele punitive impuse Elveţiei de la 39% la 15%, dar menţine ţara pe ”lista de monitorizare” pentru potenţiale practici de manipulare a monedei.
Cu francul susţinut de preţul ridicat al aurului, statutul de refugiu sigur şi un surplus structural de cont curent, analiştii se aşteaptă ca moneda să rămână puternică.
”Pe termen lung, francul elveţian este cea mai puternică monedă din lume şi probabil va continua să fie rezilient”, afirmă Lloyd Harris de la Premier Miton Investors.
Chiar şi măsuri care, teoretic, ar slăbi moneda, precum reducerile de dobândă, pot fi contracarate de fluxurile masive de capital către active sigure, ceea ce limitează capacitatea SNB de a controla aprecierea.
În pofida riscurilor diplomatice, Schlegel insistă că banca centrală îşi va îndeplini mandatul: ”Suntem pregătiţi să intervenim pe piaţa valutară, dacă va fi necesar.”
