Fondul suveran al Norvegiei, evaluat la aproximativ 2 trilioane de dolari, a obţinut în 2025 un profit de 247 de miliarde de dolari, datorită creşterilor puternice ale acţiunilor din tehnologie, finanţe şi materiale de bază, a anunţat joi conducerea sa, transmite CNBC.
Fondul a raportat un profit anual de 2,36 trilioane de coroane norvegiene (246,9 miliarde de dolari), iar valoarea totală a activelor a ajuns la finalul anului la 21,27 trilioane de coroane. Randamentul din 2025 a fost de 13,5%, cel mai ridicat de la înfiinţarea fondului în anii ’90, deşi cu 0,28 puncte procentuale sub indicele său de referinţă.
Acţiunile, care reprezintă circa 71% din portofoliu, au generat un randament de 19,3%. Printre cele mai valoroase participaţii ale fondului se numără 1,3% din Nvidia, 1,2% din Apple şi 1,3% din Microsoft.
”Acţiunile din sectoarele tehnologiei, financiar şi materialelor de bază s-au remarcat şi au contribuit semnificativ la randamentul total”, a declarat directorul general al NBIM, Nicolai Tangen.
Fondul deţine participaţii importante şi în companii miniere, inclusiv Fresnillo, cel mai performant titlu de pe FTSE 100 în 2025, cu un avans de 452%, stimulat de boomul argintului şi achiziţia Probe Gold.
În sectorul financiar, NBIM are investiţii în Bank of America, JPMorgan, Goldman Sachs, dar şi în giganţi europeni precum Santander, UBS, HSBC şi UniCredit, într-o perioadă în care sectorul bancar european a generat randamente semnificative.
Activele cu venit fix au oferit un randament de 5,4%, imobiliarele nelistate 4,4%, iar infrastructura de energie regenerabilă 18,1%. Valoarea totală a fondului a crescut cu încă 1,53 trilioane de coroane (aproximativ 160 de miliarde de dolari) în 2025.
Reacţie tensionată de la Washington
Deşi performanţa fondului a fost puternică, anumite decizii au atras critici severe din partea Casei Albe. Departamentul de Stat s-a declarat ”foarte îngrijorat” după ieşirea NBIM din Caterpillar şi din cinci bănci israeliene, sugerând că motivaţiile ar fi ”nefondate”. Norvegia a răspuns că decizia nu a fost una politică.
Acţiunile americane reprezintă 38,8% din portofoliul fondului. Ministrul de Finanţe Jens Stoltenberg a declarat recent că fondul nu are motive să se retragă din piaţa SUA: ”Prezenţa noastră reflectă dimensiunea pieţei americane, este cea mai bună strategie pentru un fond pe termen foarte lung.”
