Expertul criminolog Vlad Zaha critică în termeni duri campaniile antidrog derulate în şcolile din România, el considerând că, în cel mai bun caz, acestea nu au niciun efect. Zaha spune că astfel de campanii pot chiar suscita interesul pentru droguri al copiilor, care văd foşti consumatori transformaţi în ”vedete” cărora li se acordă atenţie sau experimentează cu ochelari de realitate virtuală pentru a vedea cum e să fii drogat.
Vlad Zaha a vorbit, vineri seară, în emisiunea Medika Antidrog de la , despre pliantele care au ca scop prevenirea consumului de droguri în şcolile din România.
”Sunt foarte sceptic că au vreun efect în acest sistem în care România se raportează la substanţe. Mă bucur cumva că, din câte-mi amintesc, nu au mai ajuns informaţiile care, de obicei, erau transmise în astfel de ghiduri, precum măsurarea pupilei copiilor cu o riglă, semnalmente de genul: dacă copilul este prea fericit sau este prea trist sau mănâncă prea mult sau prea puţin, poate sunt droguri, sau indicaţii de genul luarea firului de păr de pe pernă cu o pipetă şi testarea lui de către părinte pentru a afla de un eventual consum de substanţe. Toate acestea ar fi măsuri absolut teribile, poliţieneşti, care nu ar trebui făcute nici la şcoală, nici acasă şi, cumva, măcar mă bucur că ele nu există în aceste ghiduri. În rest, simpla transmitere a acestor ghiduri prin e-mail, în speranţa că vor fi citite, diseminate de către toată lumea, probabil nu face nici bine, nici rău, atâta timp cât informaţiile de acolo sunt cel puţin neutre”, a afirmat Vlad Zaha.
Criminologul a criticat modul în care se derulează campaniile antidrog în şcolile din România.
”O să vă spun ceva care vi se poate părea şocant. De obicei, discursul public este că în România nu avem campanii de prevenire. Din păcate, în România avem prea multe campanii de prevenire greşite. Se fac, cumulat, cel puţin mii de astfel de campanii în toate miile de şcoli şi licee din România anual. Cel mai probabil, săptămâna viitoare luni, copiii vor merge la şcoală şi cel puţin câteva şcoli din România vor avea fix luni câte o campanie de prevenire. Uriaşa majoritate a acestor mii de campanii sau de iniţiative de prevenire fie nu au absolut niciun efect, ceea ce ar fi minunat, pentru că, dacă au efect, cel mai probabil efectul este unul negativ, fie de trezire a interesului pentru consumul de substanţe, fie de trezire a interesului pentru mixuri de consum de substanţe, fie de îndepărtare a tinerilor care deja consumă substanţe de a cere ajutor, fie exagerarea unor puncte referitor la substanţe care îi vor face pe tineri să nu mai asculte nici măcar informaţiile de bun simţ transmise în acele campanii sau transformarea unor persoane care spun poveştile despre consum de substanţe într-un fel de vedete pe care unii copii de vârste fragede ar vrea să le imite, să îşi pună întrebarea: «pot să ajung şi eu faimos, să se uite toată clasa, toată şcoala la mine cum povestesc eu, dacă ajung la acelaşi fel de consum de substanţe»?”, a adăugat Vlad Zaha.
El e de părere că o iniţiativă foarte bună ar fi limitarea foarte clară, bazată pe standardele internaţionale, a persoanelor care pot să intre în şcoală şi a tipului de campanii derulate în mediul educaţional.
”Ceea ce v-am spus mai înainte nu este niciun fel o exagerare sau o încercare de a discredita oamenii care au, foarte mulţi dintre ei, intenţii bune, dar ştim din toată ştiinţa acumulată în ultimii 50 de ani şi trecută în acele rapoarte ale oficiului ONU şi OMS că ce facem noi, România, de 25 de ani, fie n-are niciun efect, fie are efecte adverse. Avem cu X-uri roşii majoritatea acţiunilor din România, de la câinii poliţişti care fac spectacol la şcoală şi copiii se bucură că scapă de oră, de la ochelarii antidrog care nu pot avea vreun alt efect decât să iniţieze copiii cu o experienţă simulată de consum de substanţe în timp ce toată lumea în jur se distrează, se merge printre jaloane, se râde, se scapă de oră”, a explicat Vlad Zaha.
