Transferurile de militanţi ai grupării Statul Islamic din Siria către Irak, efectuate de armata americană, au încetinit în această săptămână, au declarat pentru Reuters şapte surse informate, după ce Bagdadul a cerut ca alte state să îşi repatrieze proprii cetăţeni aflaţi printre mii de jihadişti străini, transmite Reuters.
Armata SUA anunţase pe 21 ianuarie că a început transferurile, pe fondul prăbuşirii rapide a Forţelor Democratice Siriene, conduse de kurzi, în nord-estul Siriei, situaţie care a ridicat semne de întrebare privind securitatea închisorilor şi taberelor de detenţie păzite de acestea.
Washingtonul estima că va muta până la 7.000 de combatanţi în doar câteva zile, însă după mai bine de o săptămână doar aproximativ 500 au fost transferaţi, potrivit unor oficiali judiciari şi de securitate irakieni şi unor diplomaţi străini.
Un oficial al Ministerului irakian de Externe a declarat că numărul este chiar sub 500.
Bagdadul a cerut Statelor Unite să încetinească transferurile pentru a câştiga timp în negocierile cu alte ţări privind repatrierea propriilor cetăţeni şi pentru a pregăti noi facilităţi de detenţie, au spus oficialii irakieni şi un diplomat occidental. Până acum, printre cei transferaţi se numără aproximativ 130 de irakieni şi circa 400 de străini.
Încetinirea procesului, neanunţată oficial până acum, este legată de reticenţa guvernelor occidentale de a-şi aduce acasă cetăţenii care s-au alăturat califatului autoproclamat al Statului Islamic. Majoritatea combatanţilor străini au fost capturaţi în Siria şi ţinuţi ani la rând în detenţie fără proces.
Nici Departamentul de Stat al SUA, nici Pentagonul nu au comentat pentru Reuters această situaţie.
IRAKUL EZITĂ ÎN FAŢA UNUI TRANSFER MASIV
Irakul a acceptat iniţial să preia deţinuţii după evadarea unui grup de militanţi dintr-o închisoare din Siria, evadare care a stârnit temeri privind posibile noi scăpări. Totuşi, Bagdadul s-a opus preluării tuturor celor 7.000 de militanţi, avertizând că sistemul judiciar şi penitenciar ar fi depăşit, iar eventualele condamnări la moarte ar atrage critici puternice din partea statelor occidentale şi organizaţiilor pentru drepturile omului.
”E o capcană. Ţările occidentale se opun pedepsei cu moartea, dar refuză să-şi primească teroriştii înapoi. De ce să purtăm noi povara?”, a spus un oficial judiciar irakian.
Hisham al-Alawi, subsecretar în Ministerul irakian de Externe, a confirmat că au fost transferaţi sub 500 de deţinuţi şi a subliniat că Irakul cere de ani de zile repatrierea cetăţenilor străini de către statele din care provin.
Problema repatrierii jihadiştilor străini macină statele occidentale de aproape un deceniu. Diplomaţi occidentali afirmă că este mult mai greu să obţii condamnări în instanţele proprii, unde trebuie dovedită implicarea directă în acte violente, iar eliberarea eventuală a combatanţilor ar provoca reacţii publice puternice. În Norvegia, întoarcerea unei femei asociate cu Statul Islamic în 2020 a provocat o criză politică ce a dus la căderea guvernului.
SPECIALIŞTII: REPATRIEREA, SINGURA SOLUŢIE
Surse judiciare irakiene spun că Bagdadul colaborează cu Departamentul de Stat al SUA pentru a creşte presiunea asupra altor ţări să îşi aducă înapoi cetăţenii. Secretarul de Stat Marco Rubio a spus că deţinuţii străini vor fi găzduiţi temporar în Irak şi a cerut statelor să îşi asume responsabilitatea.
Diplomaţi europeni au recunoscut că guvernele lor sunt prinse între două riscuri: repatrierea, care ar fi extrem de impopulară intern, şi posibilitatea ca cetăţenii lor să fie executaţi în Irak după procese contestate internaţional.
Letta Tayler, expertă în cadrul International Centre for Counter-Terrorism, avertizează că transferul în masă al deţinuţilor în Irak ridică probleme juridice ”copleşitoare”, crescând riscul de detenţie pe termen nedefinit, tortură şi execuţii în urma unor condamnări discutabile.
”Singura soluţie viabilă este ca statele cu sisteme judiciare echitabile să-şi repatrieze cetăţenii”, a spus Tayler.
