(Analiză realizată de Radu Limpede)
– Majoritatea datelor şi tendinţelor arată că ce a fost greu a rămas în urmă, în tumultuosul an 2025
– În lipsa unei «Lebede Negre» cu impact nefast asupra României, anul 2026 ar trebui să arate mult mai bine, chiar dacă avansul PIB nu va fi, din motive evidente (matematice), la nivel «stelar»
– Datoriile Statului Român s-au umflat în anii recenţi şi deja achităm 2,6% din PIB doar ca dobânzi
– Guvernul prognozează precaut o creştere de doar 1,0%, FMI vede şi el +1,4%, iar unele mari bănci internaţionale chiar +2,1%; avem oare argumente în a miza pe o surpriză peste această plajă de ţinte?
– Economia României a reuşit predarea ştafetei de la consum spre investiţii în anul care a trecut; putem folosi cu îndreptăţire şi metafora că a «pivotat» cu bine de pe piciorul obosit pe cel odihnit
– Însă, dincolo de faza CapEx, în 2026 vom vedea deja şi primele «fructe» ale investiţiilor recente!
– …efect tras în jos de austeritatea bugetară – îngheţare salarii la bugetari, îngheţare pensii, ca şi salariul minim cel puţin în semestrul I –, coroborate cu inflaţia între 7%–10% în acelaşi prim semestru
– Totuşi, din semestrul II sunt şanse să vedem şi consumul privat (& public) în mare parte relansat!
Surpriza pozitivă – chiar şi peste aceste prognoze! – poate veni dintr-o enumerare de factori: îi voi trece în revistă pe rând pe cei mai importanţi, de la banii şi activele lichide acumulate la nivel de economie & societate şi până la investiţiile care deja s-au concretizat şi pot intra în faza de a da roade. Este foarte dificil să cuantifici care este efectul acestor factori, pentru că mulţi dintre ei acţionează în mod COMPUS / cumulativ, generând sinergii mari.
BANII din PIAŢĂ: zeci de miliarde – depozite populaţie & firme & investiţii bursă & fondurile de pensii
Depozitele din bănci ale rezidenţilor – populaţie şi firme – erau în decembrie 2025 cu fix 44,9 miliarde de euro peste creditele acordate (676 mld. RON depozite minus 447,3 mld. RON credite private, conform datelor BNR).
E adevărat că acest surplus este în mare măsură aspirat de chiar tot mai îndatoratul stat român – fie de la băncile cumpărătoare de titluri de stat, fie chiar de la populaţie prin programele Fidelis şi Tezaur. Dar mare parte din bani «băltesc» în depozite la vedere, cu dobânzi minime. Şi pot fi puşi la lucru; unii o fac: vezi şi BVB mai jos!
Fondurile de pensii private au ajuns, la rândul lor, la peste 11% din PIB, adică 41 de miliarde de euro (grosul este la Pilonul II).
/ brokerii de pe bursă aveau şi acestea 16,6 miliarde de euro ale rezidenţilor în custodie (sumă strict pe segmentul compensabil de până la 20.000 de euro, conform Fondului de Compensare & ASF) şi circa 64,6 miliarde de euro în conturile mari, necompensabile; cei 81,2 miliarde de euro sunt calculaţi pe baza capitalizărilor bursiere (market capitalization), suma valorii acţiunilor & titlurilor deţinute, doar parţial fiind cash.
Fondurile mutuale au strâns şi acestea, la final de an 2025, circa 11–12 miliarde de euro.
Mai există portofolii şi la brokeri internaţionali sau pe platforme externe de investiţii, dar şi în zona crypto.
Sunt sume mici dacă le raportăm la Vestul Europei sau chiar la ţări central-europene mai avansate, precum Polonia.
Dar sunt colosale dacă le raportăm la ce active deţineau cetăţenii noştri, firmele şi companiile din România în perioada ultimei crize (considerăm pandemia Covid-19 o anomalie temporară pe motiv de sănătate publică, iar acest lucru este demonstrat de minusul de 3,6% din PIB din 2020, urmat rapid de recuperarea de +5,6% în anul următor lockdown-ului, în 2021) & mari recesiuni dintre 2008 şi 2010.
AUTOSTRĂZILE în general, A7 în special (+DEx12 +A8) conectează cealaltă jumătate de ţară la ISD-FDI
Ne bucurăm, din fericire, de ani-record în construcţia de autostrăzi şi drumuri expres în general, dar în special remarcăm conectarea regiunii Moldovei (cele 8 judeţe din România, bine populate şi cu natalitate peste media naţională) la reţeaua naţională de drumuri de viteză: mai întâi cu Capitala, via A7, iar în curând şi cu Transilvania.
A7 a debutat foarte târziu – fiind negociată în mod atipic să fie finanţată prin instrumentul post-pandemic PNRR (NextGen) – dar, odată reuşite licitaţiile publice, constructorii s-au mişcat exemplar faţă de alte proiecte din ţară.
Analiştii de specialitate – de la jurnalişti la cunoscuta asociaţie Pro Infrastructura – estimează că, după 146 km inauguraţi în 2025 (care au dus totalul la peste 1.400 km), în 2026 există şansa pentru peste 200 km inauguraţi, urcând totalul la peste 1.600 km. Dintre aceştia, 123 km vor fi pe Focşani–Bacău şi Bacău–Paşcani, terminând practic faza curentă a A7.
Dincolo de efectul direct în PIB – care se adaugă ca impact pe latura de investiţii la contul de PIB după utilizare, iar pe partea de construcţii la PIB după formare – mai avem ceva: faptul că o regiune mare precum Moldova (noastră, de pe malul drept al Prutului) este, pentru prima oară, conectată cu Capitala şi, indirect, cu Occidentul prin drumuri de mare viteză va ACCELERA investiţiile de producţie / industrie manufacturieră, care au cam lipsit zonei, dar şi pe cele de servicii & logistică & comerţ – investiţii străine directe (ISD-FDI), plus investiţii locale, cu capital autohton.
Vom contabiliza cât de curând «FRUCTELE investiţiilor», dincolo de efectul direct al perioadei de «CapEx».
Şi să nu uităm că şi Oltenia a fost conectată recent: DEx12 Craiova–Piteşti, aşa-numita «Autostrada Ford», şi-a inaugurat foarte recent ultimul segment. Şi de aici vom vedea efecte de antrenare masive în investiţii productive & logistică, mai ales că deja [aproape] 3 segmente din 5 pe Sibiu–Piteşti sunt gata!
În plus, a debutat şi A8 – «Autostrada Unirii» – care va conecta Moldova noastră cu Transilvania şi, de acolo, mai departe cu Vestul, peste Carpaţii Orientali; la celălalt capăt va conecta, pentru început, 5 km în interiorul Republicii Moldova, finanţaţi prin programul SAFE al UE. În viitor, A8 va fi prelungită spre Chişinău şi Odesa, în Ucraina.
«Cele 7 MOTOARE ale economiei – din care 4 sau 5 abia de acum TUREAZĂ»: veştile bune continuă
Amintesc de mea din vara trecută cu «7 motoare ale economiei României», din care 4 sau 5 abia de acum vor tura motoarele: avem veşti bune pe Aero & Defense şi pe construcţii & materiale de construcţii.
AERO & DEFENSE: se vor semna contracte de 16,7 miliarde de euro pe SAFE, din care 9,5 miliarde de euro pentru dotarea Armatei Române; multe dintre acestea au clauze de offset în negociere, ceea ce înseamnă că o parte din echipamente vor fi produse sau cel puţin asamblate local; se vor face parteneriate cu marii producători din Europa (dar şi SUA sau Israel, dacă se îndeplinesc anumite condiţii de achiziţii în comun sau peste 65% proporţie de producţie în cadrul UE).
Pe reconstrucţia Ucrainei, negocierile de pace se intensifică şi sunt tot mai avansate – ultima rundă a avut loc la Abu Dhabi, în ianuarie 2026 –, iar România, Ucraina şi Republica Moldova tocmai au înfiinţat o cameră de comerţ şi industrie trilaterală. Investiţiile în fabrici de materiale de construcţii – unele cu ajutor de stat – continuă în forţă.
Din programul SAFE al Uniunii Europene, o sumă de 4,2 miliarde de euro va fi alocată pentru a construi autostrăzile TRANSFRONTALIERE: A7 către zona Cernăuţi din Ucraina şi A8 către Ungheni (pe direcţia Chişinău).
ENERGIE: +2,5 GW regenerabile în 2025 / Mintia & Iernut pe gaz în 2026 / continuă investiţiile CapEx la Neptun Deep (start extracţie gaze în 2027) şi Cernavodă – Unitatea 1 (retehnologizare în 2027)
În energie, am avut un an record, cu 1,24 GW inauguraţi în centrale solare fotovoltaice (PhV), ajungând astfel la 3,3 GW capacitate PhV – a doua la nivel naţional, după hidro –, fără a număra prosumatorii.
Prosumatorii – consum şi producţie locală nedispecerizată de Transelectrica / OPCOM – au adăugat +1,05 GW, până la un total de 3,2 GW. Eoliene noi, deocamdată, doar 41 MW în 2025, dar proiecte mult mai mari sunt contractate şi în curs de realizare. De asemenea, stocarea (STORAGE) se apropie de 0,5 GW, după un plus de 357 MW.
În 2026 este aproape sigur că vor fi finalizate două mari capacităţi de centrale electrice pe gaze: cea de la Mintia, de 1,7 GW, şi cea de la Iernut a Romgaz (după 10 ani, în loc de 3 ani programaţi iniţial), un total pe gaze de 2,2 GW.
Merg înainte pregătirile – iar asta implică aport la economie prin investiţiile CapEx (cheltuieli de capital) – pentru ca în 2027 să vedem primele gaze extrase de către companiile locale OMV Petrom şi Romgaz din zăcământul Neptun Deep din Marea Neagră. Reactorul U1 de la Nuclearelectrica Cernavodă va intra, de asemenea, în revizii în 2027.
Acesta este tabloul vizibil acum pentru anul abia început 2026: totul este posibil, de la recesiune la creştere solidă.
Personal, cred că, dacă avem stabilitate politică şi guvernamentală, plusurile potenţiale faţă de prognoza prudentă de +1,0%–1,4% a Guvernului şi a FMI sunt mult mai mari decât posibilele minusuri sau pericole.
Bani există, oportunităţi de dezvoltare şi expansiune a afacerilor şi reţelelor de energie există, investiţii în curs avem din plin; totul ţine de psihologia consumatorilor şi a afacerilor, a antreprenorilor.
Sperăm să reuşim!
