Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) consideră că modificările legislative care au fost operate între 2018 şi 2022 au generat disfuncţionalităţi semnificative şi inechităţi pentru corectarea cărora este necesară o intervenţie legislativă promptă. Astfel, CSM consideră, printre altele, că trebuie modificată procedura de numire a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a procurorilor şefi ai DNA şi DIICOT, competenţa pentru investigarea infracţiunilor de corupţie comise de magistraţi trebuie modificată, promovarea judecătorilor şi procurorilor să se realizeze prin examen scris de tip grilă, iar parchetele de pe lângă judecătorii să fie reorganizate.
Reprezentanţii CSM au anunţat, miercuri, că Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a decis, în 16 decembrie 2025, consultarea adunărilor generale ale procurorilor cu privire la necesitatea modificării legislaţiei penale şi procesual penale, precum şi a legilor justiţiei.
”Analizând conţinutul documentelor înaintate, Secţia constată că adunările generale ale procurorilor au hotărât în unanimitate că sunt necesare modificări legislative în vederea îmbunătăţirii organizării şi funcţionării sistemului judiciar, respectiv pentru soluţionarea cauzelor penale într-un termen rezonabil”, a transmis CSM.
Consiliul Superior al Magistraturii consideră că în urma sintetizării propunerilor formulate în adunările generale, luând în considerare temeiurile invocate şi urgenţa modificărilor reclamate, Secţie pentru procurori apreciază că sunt necesare mai multe modificări legislative.
CSM consideră, cu privire la organizarea şi funcţionarea sistemului de justiţie (legile justiţiei), ”că modificările legislative operate în perioada cuprinsă între anul 2018 şi anul 2022 au generat disfuncţionalităţi semnificative şi inechităţi pentru corectarea cărora este necesară o intervenţie legislativă promptă”.
Astfel, CSM propune modificări în procedura de numire a procurorului general şi a procurorilor şefi DNA sau DIICOT, precum şi a procurorilor şefi secţie din cadrul acestor unităţi.
”S-a apreciat că este necesar ca durata mandatelor pentru procurorul general şi pentru procurorii-şefi ai direcţiilor specializate să fie de 5 ani (mandat unic), împrejurare care ar oferi o stabilitate mai mare şi o independenţă sporită faţă de ciclurile politice. De asemenea, s-a apreciat că ar fi necesară introducerea avizului conform din partea Secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
În acord cu recomandările Comisiei de la Veneţia, durata mandatului nu ar trebui să fie sincronizată sau apropiată de ciclurile politice – cum sunt alegerile parlamentare sau schimbările de guvern – astfel încât procurorul general şi şefii DNA/DIICOT să rămână independenţi faţă de presiuni externe şi schimbări politice”, a anunţat Consiliul Superior al Magistraturii.
CSM mai consideră că ”ar trebui înlăturată posibilitatea ca mandatele procurorului general şi ale procurorilor şefi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism să fie reînnoite/prelungite după expirare, pentru a evita riscul ca titularii funcţiilor de conducere să fie influenţaţi ori percepuţi ca influenţaţi de dorinţa de a fi reconfirmaţi”, precizând şi că reînnoirea mandatelor ”poate crea presiuni politice sau percepţia că titularii gestionează deciziile în funcţie de cine îi poate menţine în funcţie”.
CSM a mai afirmat că ”este necesară o reformă legislativă care să limiteze intervenţia ministrului doar la funcţiile de vârf – procurorul general, procurorii-şefi DNA şi DIICOT, respectiv adjuncţii acestora – condiţionată de un aviz conform al Secţiei pentru procurori, iar celelalte funcţii să fie ocupate prin concurs organizat de Secţia pentru procurori”.
De asemenea, CSM propune şi modificarea competenţei în ceea ce priveşte investigarea infracţiunilor de corupţie comise de magistraţi.
Astfel, Consiliul Superior al Magistraturii a remarcat faptul că după desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie şi atribuirea competenţei Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi parchetelor de pe lângă curţile de apel au fost trimişi în judecată doar doi magistraţi pentru fapte de corupţie, faţă de 160 în perioada când competenţa a aparţinut DNA.
”Direcţia Naţională Anticorupţie dispune de infrastructura necesară pentru a investiga magistraţii implicaţi în acte de corupţie, având un corp de procurori specializaţi în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt, selectaţi printr-un concurs riguros din rândul celor cu peste 10 ani de experienţă profesională. De asemenea, beneficiază de resurse umane şi logistice adecvate, incluzând ofiţeri de poliţie judiciară specializaţi în anchete penale şi măsuri de supraveghere tehnică, experţi antifraudă, informaticieni şi investigatori financiari”, au mai declarat reprezentanţii CSM.
Ei susţin că nu poate fi combătută eficient prin structuri nespecializate, lipsite de personal propriu, corupţia în rândul magistraţilor şi la nivel înalt.
”Pentru a contrabalansa motivele care au stat la baza modificării competenţei în 2018, în special lipsa unei garanţii de independenţă, se impune modificarea legislaţiei prin revenirea acesteia în favoarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Menţinerea actualei soluţii afectează atât eficienţa urmăririi penale, cât şi percepţia publică asupra imparţialităţii şi funcţionalităţii mecanismului de investigare a infracţiunilor comise de magistraţi. Or, sancţionarea efectivă a faptelor de corupţie săvârşite de magistraţi nu are doar rolul de a proteja integritatea sistemului judiciar, ci reprezintă o condiţie esenţială pentru eficienţa luptei împotriva corupţiei în ansamblu”, a mai precizat Consiliul Superior al Magistraturii.
De asemenea, Secţia pentru procurori a CSM apreciază că investigarea infracţiunilor comise de magistraţi trebuie să revină la competenţa după materie, respectiv să fie realizată de parchetele de pe lângă curţile de apel şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv de Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, în funcţie de natura infracţiunii săvârşite.
Totodată, CSM consideră că promovarea judecătorilor şi procurorilor, la toate nivelurile, inclusiv la nivelul instanţei supreme şi la nivelul parchetului general, trebuie să se realizeze prin examen scris de tip grilă, ca modalitate principală de selecţie, având ca obiect atât verificarea cunoştinţelor teoretice, cât şi rezolvarea de speţe practice.
CSM mai susţine că este necesară modificarea procedurii de numire în funcţiile de conducere din cadrul instanţelor şi parchetelor în sensul introducerii unui concurs sau examen de verificare a cunoştinţelor teoretice privind managementul şi organizarea judiciară şi a unui proiect de management.
De asemenea, CSM a mai afirmat că parchetele de pe lângă judecătorii trebuie să fie reorganizate într-un parchet local unic la nivelul fiecărui judeţ, ”pentru a echilibra volumul de activitate şi a suplini deficitul de procurori de la nivelul parchetelor mici, situate în localităţi neatractive pentru ocuparea posturilor” şi susţine crearea unui corp al poliţiei judiciare în cadrul Ministerului Public.
