Statele Unite şi Iranul au convenit să organizeze vineri negocieri în Oman, au confirmat miercuri oficiali ai ambelor părţi, chiar dacă acestea rămân în dezacord cu privire la agenda discuţiilor – în timp ce Washingtonul insistă ca negocierile să includă arsenalul de rachete al Teheranului, Iranul promite că va discuta doar despre programul său nuclear, relatează Reuters şi AFP.
Efortul diplomatic delicat are loc pe fondul tensiunilor crescute, în contextul în care SUA îşi consolidează forţele în Orientul Mijlociu, iar actorii regionali încearcă să evite o confruntare militară care, după cum se tem mulţi, ar putea degenera într-un război mai amplu.
Diferenţele din ultimele zile cu privire la sfera de discuţii şi locul de desfăşurare au ridicat îndoieli în legătură cu materializarea întâlnirii, lăsând deschisă posibilitatea ca preşedintele SUA, Donald Trump, să-şi pună în aplicare ameninţarea de a ataca Iranul.
Întrebat miercuri dacă liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, ar trebui să fie îngrijorat, Trump a declarat pentru NBC News: „Aş spune că ar trebui să fie foarte îngrijorat. Da, ar trebui să fie”. El a adăugat că „ei negociază cu noi”, dar nu a dat mai multe detalii.
După declaraţia lui Trump, oficialii americani şi iranieni au spus că cele două părţi au convenit să mute locul discuţiilor la Muscat, după ce iniţial acceptaseră Istanbulul.
„Negocierile nucleare cu Statele Unite vor avea loc la Muscat, vineri, în jurul orei 10:00”, a scris ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, pe X.
Un înalt responsabil american a confirmat ulterior pentru AFP desfăşurarea întâlnirii, data şi locul acesteia.
CE VA FI PE AGENDA DISCUŢIILOR?
Dar nu au existat indicii că ar fi fost găsit un numitor comun în ceea ce priveşte agenda, notează Reuters.
Iranul a insistat să limiteze negocierile la discutarea disputei nucleare de lungă durată cu ţările occidentale.
Dar secretarul de stat american Marco Rubio a prezentat miercuri o opinie diferită. „Dacă iranienii vor să se întâlnească, noi suntem gata”, a declarat Rubio reporterilor, adăugând că discuţiile vor trebui să includă, pe lângă problemele nucleare, şi gama de rachete balistice ale Iranului, sprijinul acordat grupurilor armate din Orientul Mijlociu şi tratamentul aplicat propriului popor.
Un oficial iranian de rang înalt a declarat însă că programul de rachete al Iranului „nu este pe ordinea de zi”. Un al doilea înalt oficial iranian a spus că Teheranul ar fi deschis pentru negocieri pe tema disputei nucleare, dar insistenţa SUA de a aborda şi chestiuni non-nucleare ar putea pune în pericol discuţiile.
Ginerele lui Trump, Jared Kushner, ar urma să participe la discuţii, alături de trimisul special al SUA, Steve Witkoff, şi de ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, au declarat oficialii.
SCHIMBAREA LOCULUI DE DESFĂŞURARE
Deşi discuţiile erau iniţial programate să aibă loc în Turcia, Iranul a dorit ca întâlnirea să se desfăşoare în Oman, ca o continuare a discuţiilor anterioare ţinute în ţara arabă din Golf, care s-au concentrat strict pe programul nuclear al Teheranului, a declarat un oficial regional.
Iranul susţine că activităţile sale nucleare sunt destinate scopurilor paşnice, nu militare, în timp ce SUA şi Israelul l-au acuzat pentru eforturile din trecut de a dezvolta arme nucleare.
Un oficial din Golf a declarat că discuţiile ar putea fi mediate de mai multe ţări, deşi Iranul a indicat că doreşte un format bilateral limitat la Washington şi Teheran.
Eforturile diplomatice urmează ameninţărilor lui Trump cu acţiuni militare împotriva Iranului în timpul represiunii sângeroase împotriva protestatarilor de luna trecută şi desfăşurării de forţe navale suplimentare în Golf.
SUA au trimis mii de soldaţi în Orientul Mijlociu de când Trump a ameninţat Iranul luna trecută – inclusiv un portavion, alte nave de război, avioane de vânătoare, avioane de spionaj şi avioane de realimentare.
După ce Israelul şi Statele Unite au bombardat Republica Islamică vara trecută, tensiunile reînnoite au stârnit temeri în rândul statelor din regiune cu privire la un conflict major ce ar putea avea repercusiuni asupra lor sau ar putea provoca haos pe termen lung în Iran.
În acest timp, Trump a continuat să evalueze opţiunea unor atacuri asupra Iranului, spun surse. Drept consecinţă, preţurile petrolului au crescut pe fondul tensiunilor.
DISPUTA NUCLEARĂ
Trump a avertizat că „lucruri rele” s-ar putea întâmpla dacă nu se ajunge la un acord, intensificând presiunea asupra Republicii Islamice într-o situaţie de impas care a dus la ameninţări reciproce cu atacuri aeriene.
Conducerea Iranului este din ce în ce mai îngrijorată că un atac al SUA ar putea să-i slăbească puterea, determinând populaţia deja revoltată să iasă din nou în stradă, potrivit a şase foşti şi actuali oficiali iranieni.
Trump, care nu a dus la îndeplinire ameninţările de a interveni în timpul represiunii de luna trecută, a cerut de atunci concesii nucleare din partea Iranului, trimiţând o flotilă spre coastele sale.
Iranul speră, de asemenea, la un acord ce ar putea contribui la ridicarea sancţiunilor occidentale asupra programului său nuclear, sancţiuni care i-au devastat economia – un factor major al tulburărilor din luna trecută.
STOCUL DE RACHETE BALISTICE
Surse iraniene au declarat săptămâna trecută pentru Reuters că Trump a cerut trei condiţii pentru reluarea negocierilor: zero îmbogăţire a uraniului în Iran, limitarea programului de rachete balistice al Teheranului şi încetarea sprijinului acordat mişcărilor aliate regionale.
Iranul a afirmat mult timp că toate cele trei cereri sunt încălcări inacceptabile ale suveranităţii sale, dar doi oficiali iranieni au declarat pentru Reuters că liderii clericali iranieni consideră programul de rachete balistice, mai degrabă decât îmbogăţirea uraniului, ca fiind obstacolul cel mai mare.
Un oficial iranian a declarat că nu ar trebui să existe condiţii prealabile pentru negocieri şi că Iranul este gata să dea dovadă de flexibilitate în ceea ce priveşte îmbogăţirea uraniului, care, potrivit acestuia, are scopuri paşnice, nu militare.
De la atacurile SUA din iunie, Teheranul a declarat că activitatea de îmbogăţire a uraniului a fost oprită.
În iunie, Statele Unite au atacat ţinte nucleare iraniene, alăturându-se la sfârşitul unei campanii de bombardamente israeliene de 12 zile, iar Iranul a ripostat împotriva Israelului cu rachete şi drone.
Iranul a declarat că şi-a refăcut stocul de rachete după războiul cu Israelul de anul trecut, avertizând că va lansa rachete, dacă securitatea sa este ameninţată.
Adăugându-se acestor tensiuni, marţi, armata americană a doborât o dronă iraniană care s-a apropiat „agresiv” de portavionul Abraham Lincoln în Marea Arabiei.
Într-un alt incident în Strâmtoarea Ormuz, Comandamentul Central al SUA a declarat că Garda Revoluţionară Islamică din Iran s-a apropiat cu viteză de un petrolier sub pavilion american şi a ameninţat că va urca la bord şi îl va captura.
