Principalul argument pentru restricţionarea accesului procurorilor la ECRIS, complementar cu acordarea accesului doar la dosarele şi informaţiile la care accesul este permis, potrivit legii, prin Dosarul Electronic Naţional, este acela de a elimina riscul de a fi încălcată confidenţialitatea deliberării, precizează CSM, apreciind că ”orice alte speculaţii sunt tendenţioase si nesocotesc rolul constituţional al puterii judecătoreşti, precum şi necesitatea de a asigura independenţa acesteia”.
Într-un document intitulat ”Precizări privind pretinsa restricţionare a procurorilor la ECRIS-ul instanţelor”, CSM începe prin aexplica faptul că programul Ecris este o aplicaţie pentru managementul fluxurilor de documente din instanţe, destinat exclusiv organizării activităţii judecătorilor si grefierilor, acest sistem asigurând accesul la conţinutul dosarelor aflate pe rol şi al documentelor care se redactează în cadrul acestora, inclusiv al soluţiilor, precum şi la chestiuni organizatorice ale instanţelor (liste de şedinţă, planificări, metadate etc.) în timp real.
Conform CSM, aşa cum există un Ecris destinat instanţelor, există şi un Ecris destinat parchetelor, cele două sisteme fiind separate, în prezent fără interconectări, nepunându-se niciodată problema ca judecătorii să aibă acces la Ecris-ul parchetelor, în care sunt înregistrate cauzele aflate pe rolul acestora.
”Accesul procurorilor la ECRIS-ul instanţelor este o problemă de legalitate, nu de oportunitate instituţională În ceea ce îi priveşte pe procurori, potrivit legii, aceştia au dreptul de acces la conţinutul dosarelor din instanţe în care participă Ministerul Public (nu ar trebui să aibă acces la documentele aflate în curs de redactare), precum şi la informaţiile solicitate expres în cadrul investigaţiilor penale. Nu s-a pus niciodată problema restricţionării accesului la acest tip de informaţii, acces care este asigurat de altfel oricărui participant la un proces, raportat la legătura acestuia cu cauza respectivă. Accesul nerestricţionat al procurorilor în Ecris implică accesul la documente sau informaţii din dosare în care aceştia nu sunt implicaţi, care au regim confidenţial sau nepublic, cum ar fi date cu caracter personal, informaţii care intră sub protecţia confidenţialităţii comerciale, proiecte de motivări ale hotărârilor judecătoreşti sau încheieri, lucrate în concept, nedefinitive, care astfel devin accesibile unor persoane care nu au dreptul să le cunoască anterior finalizării deliberării si pronunţării unei hotărâri”, explică CSM, în replică la obiecţiile formulate de procurori.
CSM susţine că riscul este cu atât mai mare în materie penală, unde hotărârile sunt redactate chiar înainte de pronunţarea soluţiei, existând posibilitatea ca soluţia şi considerentele să fie cunoscute de procurori înainte de momentul pronunţării, cu consecinţe grave asupra confidenţialităţii şi imparţialităţii actului de justiţie.
De asemenea, Consiliul menţionează că procurorii nu au avut niciodată acces formal în aplicaţia ECRIS, iar prin hotărârea Plenului CSM din 19 noiembrie 2013 a fost acordat accesul la Ecris în regim read-only (operaţiuni de citire) strict pentru judecători şi grefieri.
Conform datelor CSM, de-a lungul timpului, la nivelul unor instanţe au fost create conturi şi pentru accesul procurorilor. În prezent, dintr-un total de 242 de instanţe, în 101 dintre acestea există conturi create pentru accesul procurorilor, iar în celelalte (141 instanţe) nu există, în acestea din urmă activitatea desfăşurându-se fără sincope, cu adaptarea activităţii parchetului la fluxul normal al activităţilor din instanţe.
Accesul procurorilor la dosarele în care participă va fi realizat prin intermediul Dosarului Electronic Naţional, subliniază CSMcare susţinecă în cadrul viitoarei aplicaţii preconizate Ecris 5 (modulul dedicat instanţelor), accesul procurorilor la informaţiile de interes se va face exclusiv prin intermediul Dosarului Electronic Naţional, existând deja discuţii tehnice pentru ca activitatea procurorilor sa nu fie îngreunată, dar să se limiteze strict la domeniul permis de lege, respectiv dosarele în care Ministerul Public este implicat.
”De altfel, la nivelul Ministerului Justiţiei problema este cunoscută şi este deja identificată soluţia de acces prin dosarul electronic naţional, astfel încât să nu presupună o îngreunare a activităţii (de exemplu, accesul nu se va face pe bază de cerere pentru fiecare dosar, ci pe bază de rol în procedura de judecată, în măsura în care Ministerul Public figurează ca participant). În plus, aceste realităţi erau cunoscute mai demult şi la nivelul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii”, susţine CSM.
CSM califică drept tendenţioase afirmaţiile privind îngreunarea activităţii procurorilor.
”Principalul argument pentru restricţionarea accesului la Ecris, complementar cu acordarea accesului procurorilor (sau al altor participanţi la procedurile judiciare) doar la dosarele şi informaţiile la care accesul este permis, potrivit legii, prin Dosarul Electronic Naţional, este acela de a elimina riscul de a fi încălcată confidenţialitatea deliberării. Orice alte speculaţii sunt tendenţioase si nesocotesc rolul constituţional al puterii judecătoreşti, precum şi necesitatea de a asigura independenţa acesteia”, menţionează CSM.
Secţia pentru judecători reafirmă deschiderea pentru dialog pe orice temă, dar în acelaşi timp ”respinge practica prezentării unor informaţii trunchiate, a jumătăţilor de adevăr, pentru construirea unui narativ nociv pentru puterea judecătorească”.
În urmă cu o săptămână, Secţia pentru procurori a CSM a solicitat să fie garantat accesul procurorilor la dosarele instanţelor, după ce Secţia pentru judecători a limitat accesul la personalul instanţelor, Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecţiei Judiciare, Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, alţi participanţi la proces urmând să utilizeze dosarul electronic. ”Restricţionarea accesului Ministerului Public ca reprezentant al intereselor generale ale societăţii la aplicaţia ECRIS, fără nici o justificare logică şi fără o alternativă funcţională, reprezintă expresia unei greşite înţelegeri a rolului fiecărui participant la procesul penal”, afirma Secţia pentru procurori a CSM după ce a primit sesizări din partea mai multor unităţi de Parchet.
