Prim-ministrul francez Sébastien Lecornu şi-a anunţat în acest weekend planul de lucru pentru restul mandatului, după ce săptămâna trecută a obţinut o victorie importantă reuşind să doteze Franţa cu un buget pe 2026, şi a clarificat încă o dată că nu intenţionează să candideze la alegerile prezidenţiale de anul viitor, relatează POLITICO.
„2026 va fi un an productiv pentru francezi. Ne vom concentra pe aspectele esenţiale”, a scris Lecornu duminică într-o postare pe reţelele sociale. „În ceea ce priveşte aceste probleme, nu putem aştepta până la alegerile prezidenţiale”, a adăugat el.
După ce a aprobat în sfârşit bugetul pentru 2026 săptămâna trecută, Lecornu doreşte acum să se ocupe de dosarele urgente care au rămas în aşteptare din cauza dezbaterilor prelungite privind finanţele ţării.
Într-un interviu acordat mai multor ziare locale franceze, Lecornu a anunţat că, în zilele următoare, guvernul său va prezenta în sfârşit legea referitoare la programarea energetică, un text care prezintă strategia energetică a Franţei până în 2035 şi care întârzie cu mai bine de doi ani.
Lecornu a declarat că textul va fi adoptat ca decret guvernamental până la sfârşitul săptămânii. Acesta va confirma construirea a şase noi reactoare nucleare, cu opţiunea de a construi încă opt, şi va stabili obiectivul ca 60% din consumul de energie să provină din electricitate până în 2030.
Prim-ministrul a anunţat, de asemenea, o actualizare a legii referitoare la programarea militară multianuală a ţării, pentru a reflecta o creştere de 6,5 miliarde de euro a cheltuielilor de apărare în 2026.
Printre priorităţile lui Lecornu se numără o reformă pentru redefinirea împărţirii puterii în cadrul guvernului central şi măsuri pentru combaterea lipsei de medici şi de locuinţe. Duminică, guvernul a adoptat noi măsuri pentru combaterea fraudei în cadrul mecanismului existent de asistenţă medicală pentru străinii aflaţi în situaţie de şedere ilegală – pe care partidul de extremă dreapta Rassemblement National doreşte să îl abolească.
Pe măsură ce cursa pentru succesiunea preşedintelui francez Emmanuel Macron în 2027 se intensifică, Lecornu a repetat că nu intenţionează să candideze. El a confirmat, de asemenea, că va efectua o remaniere guvernamentală înainte de sfârşitul aşa-numitei perioade de rezervă înaintea alegerilor municipale din Franţa, adică până la 22 februarie. Ministrul culturii, Rachida Dati, care candidează la funcţia de primar al Parisului, este aşteptată să demisioneze din guvern împreună cu alţi miniştri.
În vârstă de 39 de ani, Sébastien Lecornu este singurul politician care a făcut parte din toate guvernele numite de preşedintele Emmanuel Macron. Cu o orientare de dreapta, el a părăsit partidul Les Républicains (LR) în 2017 şi a devenit membru al partidului centrist Renaissance (RE) al preşedintelui Macron. În cadrul guvernului, el a ocupat funcţiile de secretar de stat al ministrului tranziţiei ecologice (2017-2018), ministru al autorităţilor locale (2018-2020), ministru al teritoriilor de peste mări (2020-2022), dar s-a făcut remarcat mai ales ca ministru al forţelor armate (2022-2025) în perioada dificilă a războiului din Ucraina.
La 9 septembrie 2025, Lecornu a fost numit prim-ministru de către Emmanuel Macron, după ce guvernul Bayrou a fost demis în urma unui vot de neîncredere în Adunarea Naţională. El a demisionat la 6 octombrie 2025, după doar 26 de zile în funcţie, mandatul său de prim-ministru fiind cel mai scurt din istoria celei de-a cincea republici franceze. A ocupat funcţia de prim-ministru interimar până când a fost numit din nou premier de preşedintele Macron la 10 octombrie 2025.
După un maraton parlamentar dificil, premierul francez Sebastien Lecornu a reuşit să obţină lunea trecută adoptarea definitivă a bugetului de stat pentru 2026, după ce în Adunarea Naţională au fost respinse ultimele moţiuni de cenzură împotriva guvernului, care, graţie sprijinului socialiştilor, a reuşit astfel să promulge textul prin răspundere guvernamentală, invocând articolul 49.3 din Constituţie.
Negocierile privind bugetul au consumat clasa politică franceză timp de aproape doi ani, după ce alegerile anticipate din 2024 ale preşedintelui Emmanuel Macron au dus la un parlament fără majoritate, în timp ce o gaură uriaşă în finanţele publice a făcut ca austeritatea să devină mai urgentă, scrie Reuters. Negocierile pentru buget au costat funcţiile a doi prim-miniştri, au destabilizat pieţele de datorii şi au alarmat partenerii europeni ai Franţei.
Cu toate acestea, Lecornu – a cărui numire haotică, în două etape, în octombrie, a stârnit nedumerire în întreaga lume – a reuşit să obţină sprijinul parlamentarilor socialişti prin concesii costisitoare, dar bine ţintite, consolidându-şi astfel statutul.
Doi dintre foştii prim-miniştri ai lui Macron se pregătesc pentru cursa prezidenţială, Edouard Philippe şi Gabriel Attal, în timp ce Lecornu a câştigat şi el popularitate în ultimele luni. Dar dacă centrul rămâne fragmentat şi nu sunt planificate alegeri primare, rămâne incert dacă un candidat mainstream va ajunge în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale pentru a se confrunta cu extrema dreaptă, fie că este condusă de Jordan Bardella sau de Marine Le Pen.
