Consilierul prezidenţial pe probleme economice Radu Burnete afirmă, după prima reuniune ministerială dedicată mineralelor critice, desfăşurată la Washington în perioada 3-6 februarie, că America are nevoie de „aliaţi cu economii reziliente la presiuni geopolitice”, iar România „este unul dintre ei”. Potrivit lui Burnete, Uniunea Europeană importă 98% din necesarul de magneţi din pământuri rare din China, iar SUA depind de China pentru aproximativ 70% din pământurile rare procesate. „Într-o lume în care comerţul a devenit instrument politic şi militar, iar lanţurile de aprovizionare sunt transformate în unelte de coerciţie, aceste cifre nu mai sunt statistici comerciale, ci vulnerabilităţi strategice”, afirmă consilierul preşedintelui Nicuşor Dan. Radu Burnete anunţă că trei din cele 47 de proiecte strategice selectate de Comisia Europeană sunt din România: grafit la Baia de Fier (Gorj), magneziu la Budureasa (Bihor) şi cupru la Rovina (Hunedoara).
„Vizita recentă la Washington a fost despre asta: despre locul României într-o nouă ordine economică pe care trebuie nu doar să o înţelegem, ci să o construim. (…). România trebuie să-şi construiască rezilienţa prin diplomaţie economică, putere militară şi companii mai puternice. Vizita de la Washington a fost un exerciţiu concret în acest sens — scurtă, dar densă, axată pe trei piloni strategici: minerale critice, energie şi relaţiile cu Congresul american”, afirmă consilierul prezidenţial Radu Burnete.
Potrivit lui Burnete, tema principală a reuniunii de la Washington, la care a participat, alături de ministrul român de Externe Oana Ţoiu şi de consilierul premierului, Mihai Jurca, la invitaţia secretarului de stat american Marco Rubio, a fost cea a mineralelor critice, într-un context global care „dă urgenţă acestei discuţii”.
În 4 februarie, JD Vance şi Marco Rubio au propus, la prima reuniune ministerială despre mineralele critice, care a reunit peste 50 de ţări, „un bloc comercial al aliaţilor pentru minerale critice, menit să contracareze dominaţia chineză”.
„SUA, UE şi Japonia au anunţat un memorandum de înţelegere care va fi semnat în următoarele 30 de zile — un angajament de a dezvolta planuri de acţiune comune pentru rezilienţa lanţurilor de aprovizionare în minerale critice. Este un moment rar de convergenţă transatlantică într-o perioadă altfel marcată de tensiuni comerciale. Şi aici intervine România. Sub umbrela Critical Raw Materials Act, Comisia Europeană a selectat 47 de proiecte strategice, dintre care trei sunt în România: grafit la Baia de Fier (Gorj), magneziu la Budureasa (Bihor) şi cupru la Rovina (Hunedoara)”, afirmă Radu Burnete.
Consilierul pe probleme economice şi sociale al preşedintelui Nicuşor Dan mai spune că România are „o diversitate mare cu aproximativ 60 de minerale diferite”, precum minereuri polimetalice, zăcăminte semnificative de cupru, teluriu (un metal rar găsit în Europa), precum şi potenţial pentru pământuri rare asociate cu minereurile de cupru, titan şi zirconiu.
„România şi-a cartografiat resursele minerale acum zeci de ani, cu tehnologia de atunci. Nu ştim suficient despre toate resursele noastre minerale. De aceea, una dintre cele mai importante întâlniri ale vizitei a fost cea exploratorie cu US Geological Survey (USGS), lider mondial în cartografiere geologică. Astăzi, cartografierile preliminare se fac cu tehnologie satelitară sau din avioane echipate cu senzori de care noi nu dispunem. Un parteneriat cu USGS ne-ar permite să avem, pentru prima dată în decenii, o imagine actualizată a resurselor noastre. Fără această imagine, orice discuţie despre exploatare rămâne speculativă”, precizează Burnete.
Potrivit acestuia, obiectivul discuţiilor bilaterale este ca, în parteneriat comercial, companii americane şi române să extragă şi să rafineze aceste materii prime pe teritoriul României, cu dublu beneficiu.
„Pe de o parte, România îşi satisface nevoia internă pentru că avem o industrie auto importantă (Dacia şi Ford), avem Prime Batteries Technology care are lângă Bucureşti prima fabrică de baterii litiu-ion din Europa de Sud-Est cu o capacitate de 2,3 GWh şi planuri de extindere la 6 GWh, vom investi masiv în industria de apărare şi avem nevoie urgentă de a moderniza întreaga reţea de transport şi distribuţie a energiei electrice. Toate aceste industrii consumă cupru, magneziu, litiu şi alte minerale critice. Pe de altă parte, surplusul poate fi exportat în SUA sau în Europa, echilibrând deficitul nostru comercial şi integrându-ne în lanţurile de aprovizionare occidentale”, explică Burnete.
Pe de altă parte, adaugă acesta, prezenţa unor companii mari americane în România „ar avea şi un efect strategic: ar da Washingtonului un motiv suplimentar să considere România un aliat de nădejde, nu doar pe dimensiunea militară, ci şi pe cea economică”, asta însemând că România ar fi „mai puţin vulnerabilă la un posibil şantaj prin controlul resurselor de către puteri care nu ne vor binele”.
Despre relaţia României cu Uniunea Europeană, Burnete spune că partenerii americani „au înţeles foarte bine” că ţara noastră este parte a Uniunii, care are „propriile strategii şi nevoi”.
„Orice înţelegere bilaterală trebuie să se înscrie în demersurile UE. Pe acest dosar, Washingtonul şi Bruxellesul sunt complet aliniate — dovadă fiind şi memorandumul SUA-UE-Japonia anunţat pe 4 februarie”, subliniază Burnete.
Consilierul prezidenţial mai spune cp este necesar ca românii să iasă din „paradigma simplistă cu «ne vindem resursele»”, întrucât toate resursele României sunt şi vor fi exploatate „respectând legislaţia şi suveranitatea noastră”.
„Toţi cei care le exploatează, companii locale sau din alte ţări, vor plăti statului român redevenţe, vor angaja oameni aici şi vor plăti impozite aici, vor trebui să respecte normele de mediu române şi europene. Mai mult, obiectivul României nu este pur şi simplu să extragă resurse şi să le exporte, ci să le proceseze şi să le rafineze pentru a exporta produse finite cu valoare adăugată mai mare. Noi nu avem la noi în ţară mereu capitalul sau tehnologia necesare pentru a face repede aceste investiţii şi de aici nevoia şi oportunitatea de a face asta împreună cu companii din state aliate”, a mai spus Radu Burnete.
