Vicepreşedintele SUA, JD Vance, va vizita în această săptămână Armenia şi Azerbaidjanul, două ţări considerate cândva în sfera de influenţă a Rusiei, pentru a promova un acord de pace negociat de Washington, care ar putea transforma rutele energetice şi comerciale din regiunea strategică a Caucazului de Sud, relatează Reuters.
Vizita sa de două zile în Armenia, care începe luni, vine la doar şase luni după ce liderii Armeniei şi Azerbaidjanului au semnat la Casa Albă un acord considerat primul pas către pace după aproape 40 de ani de război.
Vance, primul vicepreşedinte american care vizitează Armenia, încearcă să promoveze Trump Route for International Peace and Prosperity (Drumul lui Trump pentru Prosperitate şi Pace Internaţională, TRIPP), un coridor propus de 43 de kilometri care ar traversa sudul Armeniei şi ar oferi Azerbaidjanului o rută directă către enclava sa Nahcivan şi, la rândul său, către Turcia, aliatul apropiat al conducerii de la Baku. Denumirea coridorului aminteşte de proiectul de investiţii de infrastructură „Noile Drumuri ale Mătăsii” pe care îl promovează China.
„Vizita lui Vance ar trebui să servească la reafirmarea angajamentului SUA de a duce la bun sfârşit Ruta Trump”, a declarat Joshua Kucera, analist senior pentru Caucazul de Sud la Crisis Group. „Într-o regiune precum Caucazul, chiar şi o mică atenţie din partea SUA poate avea un impact semnificativ”, adaugă expertul.
Guvernul armean a declarat luni că Vance va purta discuţii cu prim-ministrul Nikol Paşinian şi că ambii vor face apoi declaraţii, fără a da mai multe detalii.
Vance va vizita apoi Azerbaidjanul miercuri şi joi, a declarat Casa Albă.
În conformitate cu acordul semnat anul trecut, unei firme private americane, TRIPP Development Company, i s-au acordat drepturi exclusive pentru dezvoltarea coridorului propus, Erevanul păstrându-şi suveranitatea deplină asupra frontierelor, vămilor, impozitelor şi securităţii.
Traseul ar conecta mai bine Asia de Europa, ocolind în acelaşi timp – aspect crucial pentru Washington – Rusia şi Iranul, într-un moment în care ţările occidentale sunt interesate să-şi diversifice rutele energetice şi comerciale, îndepărtându-se de Rusia din cauza războiului din Ucraina.
ÎN GRĂDINA RUSIEI
Rusia a considerat în mod tradiţional Caucazul de Sud ca parte a sferei sale de influenţă, dar şi-a văzut influenţa diminuată în această regiune, fiind distrasă de războiul din Ucraina.
Asigurarea accesului SUA la aprovizionarea cu minerale esenţiale va fi, de asemenea, un punct central al vizitei lui Vance. TRIPP s-ar putea dovedi un coridor de tranzit esenţial pentru bogăţiile minerale vaste ale Asiei Centrale – inclusiv uraniu, cupru, aur şi pământuri rare – către pieţele occidentale.
În perioada sovietică, Caucazul de Sud era străbătut de căi ferate şi conducte de petrol, până când o serie de războaie începute în anii 1980 au perturbat rutele energetice şi au închis graniţa dintre Armenia şi Turcia, principalul aliat regional al Azerbaidjanului.
Armenia şi Azerbaidjanul au fost angrenate într-un conflict acerb timp de aproape patru decenii, în principal pentru regiunea montană Nagorno-Karabah, o parte recunoscută internaţional a Azerbaidjanului, care s-a separat de controlul Bakuului odată cu destrămarea Uniunii Sovietice în 1991.
Azerbaidjanul şi Armenia au purtat două războaie pentru Karabah, înainte ca Baku să îl recucerească în cele din urmă în 2023. Întreaga populaţie etnică armeană din Karabakh, de aproximativ 100.000 de persoane, a fugit în Armenia.
Cele două ţări vecine au înregistrat progrese în ultimele luni în ceea ce priveşte normalizarea relaţiilor, inclusiv reluarea unor livrări de energie.
Însă rămân obstacole majore în calea unei păci totale şi durabile, printre care cererea Azerbaidjanului ca Armenia să îşi modifice Constituţia pentru a elimina ceea ce Baku consideră a fi revendicări implicite asupra teritoriului azer.
