Şedinţa de miercuri a Curţii Constituţionale în care judecătorii ar urma să se pronunţe asupra constituţionalităţii legii privind pensiile magistraţilor este pusă sub semnul întrebării, în condiţiile în care judecătorul Gheorghe Stan ar fi făcut cerere de concediu paternal începând de luni. Potrivit unor surse judiciare, există însă posibilitatea ca acesta să-şi anuleze concediul pentru a putea participa la şedinţa de miercuri (când la deliberări este necesară prezenţa tuturor celor nouă judecători care au participat la dezbateri), luând exemplul Siminei Tănăsescu, preşedintele CCR, care la sfârşitul lunii decembrie 2025 şi-a anulat concediul programat pentru a putea fi prezentă la şedinţa Curţii de la acea vreme. Pe de altă parte, conform unor surse, chiar şi în absenţa lui Stan, ar exista posibilitatea ca, dacă se întruneşte cvorumul, cauza să fie repus pe rol.
Miercuri, 11 februarie, CCR ar urma să ia o decizie, după patru amânări, în decurs de aproape două luni, în privinţa constituţionalităţii Legii privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, promovată de Guvernul Bolojan, care prevede reducerea pensiilor magistraţilor şi mărirea vârstei de pensionare.
Conform legii, ca să poată delibera, la şedinţa de miercuri de la CCR ar trebui să fie prezenţi toţi cei nouă judecători constituţionali care au participat la dezbateri.
La şedinţa trecută, din 16 ianuarie, la care au fost prezenţi toţi cei nouă judecători, CCR a amânat pronunţarea după ce s-a cerut întreruperea deliberărilor „pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei” şi a documentelor depuse chiar în ziua precedentă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, autorul sesizării, şi anume o expertiză contabilă „extrajudiciară pro causa”.
Potrivit unor surse judiciare, judecătorul Gheorghe Stan, care a devenit recent tată, ar fi făcut o cerere de concediu paternal, începând de luni.
Legislaţia română în vigoare prevede un concediu paternal de 10 zile lucrătoare acordate tatălui angajat, în primele opt săptămâni de la naşterea copilului. Conform legii, această perioadă poate fi prelungită cu cinci, deci un total de 15 zile lucrătoare, dacă tatăl obţine un atestat de absolvire a unui curs de puericultură.
Absenţa judecătorului Gheorghe Stan de la şedinţa de miercuri a CCR ar duce implicit la a cincea amânare a pronunţării în cazul legii privind pensiile magistraţilor.
Surse judiciare susţin că există însă posibilitatea ca judecătorul să-şi anuleze concediul pentru a aprticipa la şedinţ, luând exemplul Siminei Tănăsescu, preşedintele CCR, care anul trecut a anunţat că şi-a anulat, în 29 decembrie, concediul programat până în 4 ianuarie, pentru a putea fi prezentă la şedinţa respectivă. Pe de altă parte, sursele citate spun că, dacă la şedinţa de miercuri se întruneşte cvorumul de şedinţă (şase judecători, adică două treimi din numărul membrilor Curţii) atunci cauza ar putea fi repusă pe rol şi s-ar putea relua dezbaterile.
În 16 ianuarie, CCR a amânat, pentru a patra oară, pronunţarea în cazul obiecţiilor de neconstituţionalitate a Legii privind pensiile de serviciu ale magistraţilor şi a stabilit un nou termen pentru 11 februarie.
Judecătorii au luat această decizie ca urmare a cererii de întrerupere a deliberărilor pentru studierea problemelor ce formează obiectul cauzei şi a expertizei contabile, depusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. La şedinţa din 16 ianuarie au fost prezenţi toţi cei nouă judecători ai CCR, inclusiv Dacian Dragoş şi Mihai Busuioc, contestaţi la Curtea de Apel Bucureşti.
Marţi, la Curtea de Apel Bucureşti a avut loc primul termen în cazul cererii de anulare a decretului privind numirea lui Dacian Dragoş în funcţia de judecător al Curţii Constituţionale, depusă de avocata Silvia Uscov în 12 ianuarie. La aceeaşi dată, Uscov a depus o cerere similară în care cere anularea unei hotărâri a Senatului prin care era numit judecător la CCR Mihai Busuioc, această cerere având termenul fixat pentru data de 20 martie.
Anterior, avocata depusese două cereri care vizau suspendarea executării actelor administrative referitoare la cei doi magistraţi, care au termen miercuri, 11 februarie, cu o oră înaintea celei la care este programată să înceapă şedinţa CCR în care era aşteptată pronunţarea pe legea pensiillor magistraţilor.
La termenul din 29 decembrie 2025, când Simina Tănăsescu a anunţat că şi-a anulat concediul pentru a fi prezentă, cvorumul de şedinţă nu a putut fi întrunit, întrucât patru judecători – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc au lipsit, după ce, în ziua precedentă părăsiseră şedinţa în timpul unei pauze.
Ulterior, cei patru au explicat că unul dintre ei a cerut amânarea pronunţării şi alţi trei s-au raliat cererii, motivul fiind „solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraţilor”. În fapt, aceştia au solicitat un studiu privind impactul legii contestate.
În 15 ianuarie 2026, cu o zi înaintea celei în care CCR era aşteptată să ia o decizie în cauză, ICCJ a anunţat că depune la CCR, o expertiză care arată că legea contestată „anulează pensia de serviciu”, în condiţiile în care aceasta ar urma să fie mai mică decât cea pe contributivitate.
Săptămâna trecută, premierul Ilie Bolojan a transmis preşedinelui CCR o scrisoare referitoare la legea pensiilor magistraţilor în care o informa că membrii Comisiei Europene consideră neîndeplinit Jalonul 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro.
„Totuşi, Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026. De asemenea, Comisia va transmite aceste informaţii public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informaţiilor transmise de către autorităţile române”, preciza prim-ministrul în scrisoare.
Ulterior, preşedintele ICCJ, Lia Savonea, afirma că ”avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluţii de neconstituţionalitate, precum şi solicitarea implicită ca instanţa de contencios constituţional să ţină seama de consecinţe financiare externe actului de justiţie constituţională, reprezintă o ingerinţă incompatibilă cu principiul separaţiei puterilor în stat”.
Luni seară, Ilie Bolojan a adus lămuriri despre scrisoarea adresată CCR, precizând că nu e vorba „de o presiune”, întrucât nu le-a judecătorilor „să dea o sentinţă sau alta”, ci i s-a părut „de bun simţ să se ştie aceste lucruri”, în condiţiile în care, atunci când se vor „pierde banii sau orice altfel de bani”, „se vor căuta responsabili”.
