Mai mulţi lideri europeni au constatat împreună miercuri ”urgenţa” unor reforme cu scopul de a evita declinul şi a deveni ”o putere independentă”, însă preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Friedrich Merz au apărat soluţii uneori divergente, care prefigurează dezbateri germano-franceze aprige în săptămânile viitoare, relatează AFP.
”În curând va fi prea târziu”, a avertizat preşedntele francez în faţa unei adunări de industriaşi europeni, reuniţi în cadrul summitului lor anual, la Antwepen, în Belgia, cu o zi înaintea unui summit informal al liderilor Uniunii Europene (UE).
UE poate, în opinia sa, ”să rămână destul de lentă” şi să rişte un ”declin lent” sau ”să se compromită prin cei care încearcă să ne omoare economia”, ceea ce ar însemna acceptarea unei ”vasalităţi fericite” faţă de Statele Unite sau China.
În faţa acestei dileme, ”a face din Europa o putere independentă” este ”singura” soluţie, a pledat el.
Preşedintele francez a reiterat recomandările Comisiei Europene (CE), şi anume o simplificare a reglementărilor pieţei interne, o diversificare a partenerilor comerciali şi o protecţie printr-o preferinţă europeană în sectoarele strategice.
”Finanţăm atât de des soluţii neeuropene. Sunem nebuni”, a protestat el.
El a fost astfel ecoul unor îndemnuri ale preşedintei Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen, care a cerut Europei să-şi ”elimine obstacolele” interne ale competitivităţii, dacă vrea să devină ”un adevărat gigant mondial”.
În Parlamentul European, Ursula von der Leyen, un fost ministru german al Apărării, a apreciat că este necesar să se elimine ”unul câte unul” obstacolele care dăunează activităţii economice.
”Întreprinderile noastre au nevoie de capitaluri acum. Trebuie să o facem anul acesta”, le-a spus ea eurodeputaţilor reuniţi la Strasbourg, după care şi-a repetat mesajul la Antwerpen.
În capitala Flandrei, premierul belgian Bart De Wever a apreciat că există azi ”un pistol care ţinteşte inima Europei, a industriei sale, a competitivităţii sale”.
Acelaşi sentiment al urgenţei l-a exprimat cancelarul german Friedrich Merz.
”După 25 de ani de declin treptat faţă de principalii noştri concurenţi, a venit vremea să luăm decizii puternice”, a declarat el în faţa industriaşilor, care vor cu prioritate ”dereglementarea tuturor sectoarelor”.
Însă nuanţe puternice au apărut în privinţa reţetelor care să fie aplicate.
”PREFERINŢĂ EUROPEANĂ”
”Preferinţa europeană”, o idee promovată mult timp de către Franţa, este văzută în continuare de către mai multe ţări -mai als ăn domeniul apărării – ca unm mod prin care Parisul vrea să impună armamentul fabricat în Franţa.
Cancelarul german a deschis calea acestei soluţii, rezervată însă ”doar sectoarelor strategice şi numai ca ultim resort”.
El a declarat că preferă, în locul lui “Made in Europe”, o abordare “Made with Europe” sau ”fabriqué avec l’Europe”, care riscă să le pară insuficientă francezilor.
De cealaltă parte, Emmanuel Macron a pledat apăsat în favoarea unor ”eurobonduri” – altă idee veche foarte franţuzească, relansată cu o zi mai înainte în vederea finanţării unor investiţii masive şi unei rămâneri în cursă împotriva Washingtonului şi Beijingului.
”Dacă vrem să investim suficient în apărare şi securitate spaţială, tehnologii curate, inteligenţă artificială şi cuantică, să ne transformăm productivitatea şi competitivitatea, singura soluţie este să recurgem la emiterea unei datorii comune”, a declarat el.
Această idee este apărată de către Franţa de ani de zile, însă este respinsă mereu de către alte ţări, inclusiv de către Germania, care a suţsinut-o cu rare excepţii, în vederea relansării economiei, după pandemia covid-19.
”Trăim o perioadă total fără precedent”, a subliniat Emmanuel Macron.
”Trebuie, aşadar, să acceptăm să luămn măsuri cruciale, care nu sunt foarte comune în cutia cu scule europeană clasică”, a insistat el.
Friedrich Merz, care a intervit imediat după Macron, nici măcar nu a evocat această soluţie, criticată încă de marţi de către o sursă guvernamentală germană.
Va reuţi, oare, tradiţionalul motor francezo-german să găsească o poziţie comună, în timp ce cancelarul pare să se apropie de premierul italian Giorgia Meloni, având în vedere că preşedintele francez se apropie de sfârşitul mandatului său, prevăzut peste un an?
Emmanuel Macron şi Ursula von der Leyen au estimat că, în lipsa unui acord al Celor 27 până în iunie, ţările care vor acest lucru vor trebui să avanseze în anumite părţi în mod independent, în cadrul unei ”cooperări consolidate”.
