Preşedintele Consiliul Judeţean Buzău, Marcel Ciolacu, susţine că datele publicate de Eurostat contrazic ”propaganda lui Bolojan” şi arată că economia României a intrat în declin în trimestrul al IV-lea din 2025.
”Eurostat face, astăzi, lumină în cazul datelor cosmetizate de propaganda lui Bolojan: România este, alături de Irlanda, singurul stat european care a înregistrat un declin al economiei, în trimestrul patru din 2025!”, a scris Ciolacu, vineri, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Fostul prim-ministru afirmă că, în trimestrul al doilea din 2025, ultimul în care a ocupat funcţia de premier – România a avut ”a doua cea mai mare creştere economică din UE”, potrivit datelor Eurostat.
Ciolacu îl acuză pe Ilie Bolojan că a înregistrat ”două trimestre consecutive de scădere economică” şi susţine că avansul anual de 0,6% din 2025 ”provine din evoluţia pozitivă a economiei şi investiţiilor din prima parte lui 2025”.
”Prăbuşirea din trimestrul al IV-lea din 2025 este cea mai mare din ultimii 13 ani (excluzând pandemia), conform datelor Eurostat”, mai afirmă Ciolacu.
În finalul mesajului, fostul premier social-democrat concluzionează ironic: ”Operaţia reuşită, pacientul mort. Însă vine dl Bolojan şi ne spune: «Da! Dar ce frumos arată!»”.
Anterior, tot într-un mesaj postat pe Facebook, Marcel Ciolacu a acuzat că datele economice aferente anului 2024 ar fi fost modificate, pentru a transforma creşterea economică în recesiune, susţinând că măsura ar avea scopul de a estompa ”dezastrul economic” din mandatul premierului Ilie Bolojan.
România a intrat în recesiune tehnică, după ce Produsul Intern Brut în trimestrul IV 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul III 2025. Este al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce şi în trimestrul 3 din 2025 PIB-ul a scăzut faţă de trimestrul 2 cu 0,2%, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS).
Premierul Ilie Bolojan afirmă că recesiunea tehnică anunţată vineri de către specialişti era inevitabilă şi anticipată, întrucât România a început trecerea de la ”un model bazat pe deficit şi consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiţii, productivitate, export şi disciplină bugetară”.
