Anunţul preşedintelui Nicuşor Dan referitor la participarea la prima reuniune a Consiliului Păcii iniţiat de preşedintele SUA Donald Trump vine la mai puţin de o lună de la invitarea României în cadrul acestui for şi la o săptămână de la primirea invitaţiei pentru şedinţa inaugurală programată să aibă loc în 19 februarie, la Washington.
Prezentăm cronologia declaraţiilor oficialilor români pe acest subiect:
18 ianuarie – România a fost invitată să devină membru al “Consiliului pentru Pace”, printr-o scrisoare adresată de preşedintele SUA Donald Trump preşedintelui Nicuşor Dan, a transmis Administraţia Prezidenţială.
„În calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie, invit în mod oficial România să se alăture în calitate de Stat Membru Fondator şi să adere la Carta Consiliului Păcii. Acest Consiliu va fi unic, nu a mai existat niciodată ceva asemănător! Fiecare Stat Membru poate desemna un reprezentant autorizat care să participe şi să ia parte, în numele său, la reuniuni. Alăturat se află Planul Cuprinzător şi Carta Consiliului, care sunt acum de schise pentru semnare şi ratificare”, se arăta în scrisoare.
18 ianuarie – Consilierul prezidenţial pentru securitate naţională Marius Lazurca a afirmat că i se pare nepotrivit ca preşedintele Nicuşor Dan să răspundă „în pripă” unei iniţiative foarte importante a preşedintelui Donald Trump, ca România să facă parte din ”Consiliul pentru Pace”, iniţiativă care angajează ţara noastră pe termen mediu, dacă nu lung, într-o iniţiativă de pace specifică. „Preşedintele Dan a reacţionat prompt, dar nu a răspuns în pripă la o iniţiativă care reclamă multă reflecţie din partea instituţiilor româneşti”, a explicat Lazurca.
20 ianuarie – Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, spun, referitor la invitarea României, de către Trump, în Consiliul pentru Pace, ecă aici nu-i cu semne de întrebare şi cu altceva ci răspunsul trebuie să fie răspicat, da, adăugând că nu crede că a pus cineva în discuţie parteneriatul strategic şi faptul că Statele Unite sunt principalul furnizor de securitate, nu doar pentru România, ci pentru Europa.
”Aici nu-i de stat pe gânduri, e da! Aici nu stăm să ne gândim cine e furnizorul de securitate în acest moment pentru România. Nu vă supăraţi, sunt Statele Unite ale Americii. Aici nu-i cu semne de întrebare şi cu altceva. E răspicat, da!”, a declarat liderul PSD.
20 ianuarie – Preşedintele Nicuşor Dan anunţă, marţi, după ce preşedintele SUA; Donald Trump, a invitat România în “Consiliul pentru Pace”, că a demarat un aprofundat proces de analiză a conţinutului şi implicaţiilor Cartei Board of Peace, în raport cu angajamentele internaţionale asumate anterior de România, această evaluare având ca obiectiv stabilirea gradului de compatibilitate a noii iniţiative cu obligaţiile existente ale statului român şi identificarea modalităţilor optime prin care România poate contribui la atingerea obiectivului nostru comun de consolidare a păcii în lume.
”Preşedintele României, Nicuşor Dan, salută iniţiativa Preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, privind promovarea păcii şi a securităţii internaţionale, inclusiv eforturile dedicate identificării unor soluţii pentru conflictul din Gaza şi pentru alte provocări globale majore. În acest context, Preşedintele României a demarat un aprofundat proces de analiză al conţinutului şi implicaţiilor Cartei Board of Peace, în raport cu angajamentele internaţionale asumate anterior de România, în special cele din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, precum şi al Uniunii Europene”, preciza Administraţia Prezidenţială.
21 ianuarie – Ministrul de Externe, Oana Ţoiu, a declarat că invitaţia transmisă de preşedintele SUA, Donald Trump, preşedintelui României, Nicuşor Dan, să se alăture Coaliţiei pentru Pace a fost primită cu bucurie, dar a rămas sub analiză, nu doar la nivelul României, o componentă juridică mai extinsă care are nevoie de clarificări de la SUA, ea precizând că este improbabil ca mai multe ţări din lume să poată finanţa şi să poată acţiona în două structuri cu misiuni similare care ar acţiona în paralel, de exemplu, ONU.
Oana Ţoiu a arătat că sunt două componente în ceea ce priveşte paşii viitori.
21 ianuarie – Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că România ar trebui să participe la Consiliul pentru Pace şi apreciază că pentru asigurarea securităţii naţionale ”niciodată costurile nu sunt prea mari”.
”Când principalul furnizor de securitate pentru ţara ta, în speţă pentru România, îţi adresează o invitaţie să participi la un Consiliu pentru Pace, spui da, fără rezerve şi niciodată costurile nu sunt prea mari, atâta timp cât vorbim de securitate. Bun, şi da, se găsesc sume, e vorba de un miliard, dacă nu mă înşel”, a adpugat preledintele PSD.
22 ianuarie – Preşedintele Nicuşor Dan declară la Bruxelles că invitarea României în Consiliul Păcii nu e o chestiune simplă, el arătând că este vorba de o cartă care angajează statul român într-o chestiune internaţională şi trebuie să fie făcută o analiză.
”O să discutăm după, mai în detaliu, toate lucrurile astea. Vă daţi seama că nu e vorba de o chestiune simplă, e vorba de o cartă care angajează statul român într-o chestiune internaţională şi trebuie să fie făcută o analiză a raportului dintre drepturile şi obligaţiile care ar rezulta din această cartă cu toate celelalte carte, carta ONU, de exemplu, la care România este parte”, a spus preşedintele României.
23 ianuarie – Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, după reuniunea Consiliului European, că pentru România, Statele Unite reprezintă un partener strategic esenţial pentru securitatea noastră şi acţionăm în consecinţă, el adăugând că, din fericire, în cadrul Consiliului European această opinie a fost împărtăşită de foarte multe din ţările UE. El a mai spus că sintagma 1 miliard, acea taxă pe care statele treuie să o plătească pentru a deveni membri în Consiliul de Pace anunţat de Donald Trump este doar pentru membrii permanenţi din această structură.
”Pentru România, Statele Unite reprezintă un partener strategic esenţial pentru securitatea noastră şi acţionăm în consecinţă şi, din fericire, în acest Consiliu această opinie a fost împărtăşită de foarte multe din ţările Uniunii”, a declarat şeful statului la Bruxelle, după Consiliul European informal.
El a continuat: ”Evident că în ultima perioadă au existat turbulenţe sau discontinuităţi în această relaţie transatlantică, însă există suficiente raţiuni pentru ca ea să continue şi bineînţeles că, aşa cum am spus de mai multe ori, dialogul este extrem de important”, a mai spus preşedintele Nicuşor Dan.
23 ianuarie – Premierul Ilie Bolojan a declarat, că România va analiza împreună cu ţările europene în ceea ce priveşte aderarea la Consiliul pentru Pace, iar în privinţa taxei de un miliard de dolari pentru statele membre el a precizat că ţara noastră are posibilitatea să aloce această sumă, însă trebuie justificat interesul naţional.
”România trebuie să analizeze împreună cu ţările europene, ceea ce s-a şi convenit între liderii europeni, vis-a-vis de a participa la acest Consiliu (Consiliul pentru Pace, iniţiat de Donald Trump – n.r.). În ceea ce priveşte suma de 1 miliard de dolari, sigur, România are posibilitatea să aloce pentru un proiect sau pentru altul 1 miliard de dolari, dar trebuie calculaţi foarte bine cum facem acest lucru pentru că fiecare leu pe care îl alocăm într-un proiect sau altul trebuie cât se poate de clar justificat de interesul naţional şi de situaţia economică în care ne găsim”, a declarat Ilie Bolojan.
24 ianuarie – Preşedintele Nicuşor Dan, a declarat, că Ministerul de Externe are în analiză participarea sau nu a României la Consiliul pentru Pace. În ceea ce priveşte plata unui miliard de dolari pentru a face parte din acest Consiliu, şeful statului a precizat că nu se pune problema plăţii pentru următorii trei ani.
”Analizăm compatibilitatea între modelul de cartă care este propus în momentul de faţă şi obligaţiile internaţionale pe care România şi le-a asumat semnând alte documente cum ar fi Cartea ONU. Deci asta este analiza importantă. Legat de miliardul acela, aşa cum este propunerea de cartă în momentul acesta, pentru trei ani nu se pune problema ca România să plătească. Ţările care sunt invitate, sunt invitate pentru 3 ani şi după aia mai vedem”, a afirmat Nicuşor Dan.
8 februarie – Preşedintele Nicuşor Dan anunţă că a primit invitaţia de a participa la prima reuniune a Consiliului de Pace, care va avea loc la Washington, în data de 19 februarie. El precizează că decizia privind participarea va fi luată în urma discuţiilor cu partenerii americani cu privire la formatul întâlnirii în ceea ce priveşte statele care nu sunt membre ale Consiliului, dar îşi doresc să adere în condiţiile revizuirii Cartei acestei organizaţii.
”Decizia privind participarea României la evenimentul din 19 februarie va fi luată în urma discuţiilor cu partenerii americani cu privire la formatul întâlnirii faţă de ţări ca România, care nu sunt membre în acest moment ale Consiliului, dar îşi doresc să adere în condiţiile revizuirii Cartei”, preciza Nicuşor Dan.
12 februarie – Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat că nu a luat încă o decizie cu privire la participarea la prima şedinţă a Consiliului pentru Pace, din 19 februarie, fiind încă discuţii cu partea americană. ”Probabil că săptămâna asta o să luăm decizia”, a precizat preşedintele.
”Suntem încă în discuţii cu partea americană şi obiectul discuţiei este care poate să fie statutul unei ţări care, în momentul ăsta, cum e România, nu poate să fie decât observator. Adică care este formatul discuţiei şi eventualii observatori care este rolul lor în această şedinţă”, a explicat preşedintele.
El a precizat că decizia va fi luată şi va fi anunţată ”probabil săptămâna asta”.
Întrebat dacă România preferă să nu participe, în cazul în care rolul observatorilor este secund, şeful statului a menţionat: ”Depinde, depinde, pentru că, după cum ştiţi, situaţia din Gaza e importantă pentru Europa, România are tradiţional nişte relaţii şi cu Israelul şi cu ţările arabe din zonă, deci e important pentru noi să fim acolo, dar depinde în ce condiţii”.
Preşedintele a explicat că va discuta şi cu partenerii europeni în această chestiune, dar răspunsul va fi dat de către România.
Şeful statului a mai declarat că motivul pentru care România încă analizează dacă se alătură sau nu Consiliului pentru Pace este suprapunerea Cartei ONU cu acest Consiliu: ”Ăsta este motivul pentru care, până când discuţii care estimez că vor fi complicate vor avea loc, noi nu putem să fim altceva decât observatori. Totul e într-o dinamică, pentru că şi partea americană reconsideră, faţă de răspunsurile pe care le-au primit, deci probabil că săptămâna asta o să luăm decizia”.
El a subliniat că România nu poate avea un alt statut decât cel de observator.
”Pentru că există în momentul acesta, şi estimez că multe luni din momentul ăsta vor exista nepotriviri între Carta acestei organizaţii şi Carta Internaţională la care noi suntem parte, noi nu putem avea un alt statut decât cel de observator. Aşa cum a fost făcută invitaţia acum 4-5 zile, invitaţia a fost făcută pentru membri şi în momentul de faţă se discută – şi acum că vin de la această reuniune am discutat şi cu alţi lideri şi fac acelaşi lucru, având aceleaşi constrângeri pe care noi le avem – discutăm care poate să fie statutul observatorilor la această reuniune. Şi este un răspuns pe care organizatorii trebuie să îl dea şi în funcţie de asta o să luăm o decizie”, a explicat Nicuşor Dan, joi seară, la finalul unei reuniuni informale a Consiliului European.
15 februarie – Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat, duminică după-amiază, că va participa sǎptǎmâna viitoare la prima reuniune a Consiliului Pǎcii la Washington.
”Voi reafirma sprijinul nostru ferm pentru eforturile internaţionale de pace şi deschiderea de a participa la procesul de reconstrucţie din Fâşia Gaza. Decizia de a fi prezent la aceste discuţii are la bază susţinerea procesului diplomatic consacrat prin rezoluţia adoptată în luna noiembrie de Consiliul de Securitate al ONU, iniţiată de Statele Unite ale Americii”, a precizat preşedintele.
Şeful statului a adăugat că ”România a susţinut permanent necesitatea identificării unei soluţii care să ducă la încheierea conflictului şi a acordat sprijin populaţiei civile din Fâşia Gaza, în special prin operaţiuni de evacuare medicalǎ de urgenţǎ”.
Ceremonia de semnare a acordului privind Consiliul Păcii a avut loc în 23 ianuarie, la Forumul Economic Mondial de la Davos. Aproximativ douăzeci şi patru de ţări au semnat documentul.
Şi Italia ţi Cipru au anunţat că vor lua parte în calitate de observatori. Ungaria şi Bulgaria fac deja parte dintre fondatori, deci vor fi prezente. Albania şi Turcia sunt şi ele membri fondatori.
