Iranul şi Statele Unite au început o a doua serie de negocieri, marţi, în apropiere de Geneva, în vederea îndepărtării riscului unei intervenţii militare a Statelor Unite, iar Teheranul evocă ”în mod prudent” semne ale unei poziţii americane ”mai realiste” în problema nucleară, relatează AFP.
”Discuţii indirecte între Iran şi Statele Unite au început, iar cele două părţi fac schimb de mesaje” prin intermediul sultanatului Oman, a anunţat televiziunea iraniană de stat cu puţin înainte de ora 9.30 GMT (11.30, ora României).
Aceste negocieri au loc departe de priviri, iar poliţia diplomatică blochează drumul privat care conduce la reşedinţa Omanului, în comuna Cologny, care se învecinează cu Geneva, potrivit unei echipe AFP aflate la faţa locului.
Trei vehicule ale reprezentanţei iraniene erau vizibile, în timp ce o duzină de jurnalişti aşteptau în faţa unor bariere instalate la aproximativ 50 de metri de clădire.
Cele două ţări inamice au reluat dialogul la 6 februarie, la Muscat, capitala Omanului, după o escaladare a ameninţărilor de ambele părţi.
Având în vedere aceste prme discuţii, ”putem să conchidem în mod prudent că poziţia americană în problema nucleară iraniană a devenit mai realistă”, a subliniat luni un purtăror de cuvânt al ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baqaei.
Însă Donald Trump a exercitat din nou presiuni asupra Teheranului, precizând că va participa ”indirect” la negocieri.
”Ei vor să încheie un acord (…). Nu cred că vor să-şi asume consecinţele (faptului) de a nu încheia un acord”, a tunat preşedintele american.
MANEVRE MILITARE
În paralel cu diplomaţia, Gardienii Revoluţiei au desfăşurat luni nave şi elicoptere şi au testat drone şi rachete, în cadrul unui exerciţiu militar cu un aer de demonstraţie de forţă în Strâmtoarea Ormuz.
Washingtonul îşi menţine, la rândul său, ameninţarea militară – un portavion se află în continuare în largul Iranului, la aproximativ 700 de kilometri de coastele iraniene, iar altul se pregăteşte de plecare.
Ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a sosit luni în Elveţia, unde s-a întâlnit cu omologul său din Oman Badr al-Busaidi, pentru a-i prezenta ”punctul de vedere şi consideraţiile Republicii islamice cu privire la problema nucleară şi ridicarea sancţiunilor”, potrivit Ministrului iranian de Externe.
În acest comunicat, ministerul evocă ”hotărârea” Iranului de a acţiona în favoarea unei ”diplomaţii bazate pe rezultate care să garanteze interesele şi drepturile iraniene şi pacea şi stabilitatea în regiune”.
DINCOLO DE NUCLEAR
Ţări din Occident şi Israelul – considerat de către experţi drept singura putere nucleară în Orientul Mijlociu – suspectează iranul de faptul că vrea să se doteze cu arma nucleară.
Teheranul neagă că nutreşte asemenea ambiţii, însă îşi subliniază ”dreptul inalienabil” la dezvoltarea unei filiere nucleare civile şi la îmbogăţirea uraniului, în scopul producţiei de energie, conform prevederilor Tratatului Neproliferării Nucleare (TNP), al cărui semnatar este.
Donald Trump şi-a multiplicat ameninţările în urma reprimării în sânge a unor manifestaţii masive, în ianuarie, în Iran, lăsând totodată uşa deschisă unei soluţii diplomatice, în programul nuclear iranian.
În lipsa unui acord, preşedintele american a ameninţat Iranul cu consecinţe ”traumatizante” şi a evocat în mod deschis, vineri, ipoteza unei răsturnări a puterii.
”Ceea ce nu este pe masă: supunerea faţă de ameninţări”, a subliniat, la rândul său, luni, pe X, Abbas Araghchi, care a precizat că se află în Elveţia cu ”cu idei adevărate pentru a se ajunge la un acord drept şi echitabil”.
De partea americană, emisarul Steve Witkoff şi ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, conduc delegaţia.
Statele Unite şi Iranul au poziţii divergente cu privire la conţinutul negocierilor lor.
Iranul nu vrea să vorbească decât despre programul său nuclear.
Statele Unite, la fel ca Israelul, cere însă ca Teheranul să-şi limiteze programul rachetelor balistice şi să înceteze să susţină grupări armate regioanle.
În partea nucleară, Iranul s-a declarat păregătit de un compromis privind stocurile sale de uraniu puternic îmbogăţit -estimat la 400 de kilograme -, a cărui soară este incertă, dacă Washingtonul ridică măsurile punitive.
Într-o economie asfixiată de sanţciuni internţaionale, puterea de cumpărare a iranienilor s-a degradat în ultimele luni, pe fondul unei hiperinflaţii şi unei deprecieri puternice a monedei.
