Negociatori ruşi, ucraineni şi americani au început marţi, la Geneva, o nouă rundă de negocieri în vederea găsirii unei ieşiri din cei aproape patru ani de Război din Ucraina, vizată în timpul nopţii de luni spre marţi de atacuri ruseşti masive asupra unor instalaţii energetice, relatează AFP.
Cele trei delegaţii au început discuţii – cu uşile închise – marţi după-amiaza, la Hotelul InterContinental, la Geneva, au anunţat şeful negociatorilor Kievului şi o sursă din echipa rusă.
”Problemele de securitate şi umanitare sunt pe ordinea de zi”, a anunţat fostul ministru al Apărării Rustem Umerov, preciznd că lucrează ”în mod foarte constructiv” şi ”fără aşteptări excesive”.
Un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, întrebat despre aceste negocieri, a răspuns că ”nu trebuie să ne aşteptăm la veşti azi (marţi), pentru că este prevpzut ca munca să continue mâine (miercuri)”.
Părţile lucrează pe baza planului american prezentat în urmă cu mai multe luni, care prevede concesii teritoriale din partea Ucrainei în schimbul unor garanţii de securitate ale Occidentului.
Negocierile sunt blocate însă cu privire la soarta Donbasului, un bazin industrial mare în estul Ucrainei, în contextul în care Moscova cere ca forţele ucrainene să se retragă din zone pe care acestea le controlează în continuare în regiunea Doneţk, o pretenţie pe care Kievul o refuză.
Adjunctul ministrului rus de Externe Serghei Lavrov, Serghei Riabkov, a avertizat că ”problemele” rămase de rezolvat sunt ”vaste” şi că ”nimeni nu va riscă să prezică” rezultatul discuţiilor.
El a repetat că Moscova vrea să obţină nu doar o simplă pauză a ostilităţilor, ci un acord ”durabil”.
”CÂT MAI MULTE PAGUBE POSIBIL”
Cu câteva ore înaintea începerii întâlnirilor de la Geneva, Rusia a desfăşurat noi atacuri masive împotriva Ucrainei, în care a tras 396 de drone şi 29 de rachete în noaptea de luni spre marţi – dintre care au fost interceptate 367 şi, respectiv, 25, potrivit Forţelor Aeriene ucrainene.
”Este vorba despre un atac combinat, calculat în mod deliberat pentru ca să cauzele cât mai multe pagube posibil sectorului nostru energetic”, a denunţat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a denunţat un ”dispreţ al Rusiei faţă de eforturile de pace”.
Zelenski a anunţat că 12 regiuni au fost vizate în acest atac – soldat cu nouă răniţi – şi care a lăsat ”zeci de mii de oameni” fără apă şi căldură la Odesa, un port important situat în sudul Ucrainei.
Cu scopul de a exercita presiuni asupra Kievului, pe fondul negocierilor mediate de către Statele Unite, Rusia şi-a multiplicat de mai multe săptămâni atacurile devastatoare împotriva infrastructurilor ucrainene, provocând întreruperi ale alimentării cu electricitate, apă şi căldură în plină iarnă.
Un atac rus cu dronă a ucis marţi dimineaţa trei angajaţi ai unei centrale electrice la Sloviansk, în estul Ucrainei, au annţat autorităţile.
Ministerul rus al Apărării a anunţat, la rândul său, că a interceptat peste 150 de drone ucrainene în noaptea de luni spre marţi, care au ţintit în principal regiunea Mării Negre, Crimeea şi Marea Azov.
Pe teren, armata ucraineană a realizat, săptămâna trecută, înaintări – rare – prin contraatacuri reuşite, în care a recucerit 201 kilometri pătraţi de la forţele ruse, potrivit unei analize AFP a unor date de la Institutul Studiuului Războiului (ISW), cu sediul în Statele Unite.
”CERINŢE POLITICE”
Discuţiile de la Geneva au loc după două runde de negocieri desfăşurate în ultimele săptămâni la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite (EAU), care nu au condis la progrese mari.
Preşedintele american Donald Trump, care se află la originea acestor negocieri, exercită presiuni cu scopul de a obţine un deznodământ diplomatic al conflictului declanşat de invazia Ucrainei de către Rusia la 24 februarie 2022.
”Ucraina ar face mai bine să vină la masa discuţiilor şi repede”, a repetat luni seara preşedintele american, după ce l-a îndemnat săptămâna trecută pe omologul său ucrainean Volodimir Zelenski ”să se mişte”, dând asigurări că Rusia vrea ”să încheie un acord”.
Volodimir Zelenski a pus la îndoială, în mai multe rânduri, voinţa Kremlinului de a negocia, exprimându-şi totodată speranţa în discuţii ”substanţiale”.
El i-a acuzat pe americani de faptul că ”revin prea des asupra problemei concesiilor” cerute Kievului.
Sâmbătă, în marja Conferinţei Securităţii de la Munchen (MSC), Zelenski a îndepărtat din nou posibilitatea cedării de teritorii Rusiei, care ocupă, la mijlocul lui februarie, aproximativ 19,5% din teritoriul ucrainean.
Plotoloaga Tatiana Stanovaia apreciază că instalarea istoricului naţionalist Vladimir Medinski la conducerea delegaţiei ruse, la Geneva, arată o ”întoarcere cerinţelor politice în centrul discuţiilor”.
La negocieri precedente, în Turcia, în 2022, Rusia a cerut o reducere a mărimii armatei ucrainene şi un angajament al Kievului de a nu adera la NATO, o alianţă occidentală percepută de către Moscova drept o ameninţare la adresa existenţei sale.
