Parlamentul peruan a votat marţi, în cadrul unei sesiuni extraordinare, destituirea preşedintelui interimar José Jeri, vizat de două anchete pentru presupus trafic de influenţă, la patru luni de la instalarea sa în funcţie, care a avut loc în octombrie, în aşteptarea alegerilor prezidenţiale programate în 12 aprilie, relatează AFP.
„Biroul Parlamentului declară vacantă funcţia de preşedinte al Republicii”, a anunţat preşedintele interimar al Parlamentului monocameral, Fernando Rospigliosi.
Al şaptelea şef de stat pe care Peru l-a avut în zece ani, José Jeri a fost destituit cu 75 de voturi pentru, 24 împotrivă şi trei abţineri.
Adunarea va alege miercuri un nou preşedinte al Parlamentului, care va prelua automat preşedinţia interimară a ţării până pe 28 iulie, data când noul şef al statului – care urmează să fie ales în aprilie – îşi va prelua funcţia, a anunţat Rospigliosi.
José Jeri, în vârstă de 39 de ani, a prezidat Parlamentul până în octombrie, când i-a succedat în funcţia de preşedinte al ţării Dinei Boluarte, destituită în urma unei proceduri declanşate după ce a fost invocată incapacitatea sa de a răspunde la un val de violenţe fără precedent legate de crima organizată. Boluarte, la rândul său, a condus puterea executivă din 2022, după destituirea şi arestarea lui Pedro Castillo, care a ocupat funcţia de preşedinte timp de un an şi jumătate şi a fost destituit.
După ce Jose Jeri a fost ales preşedintele interimar, politicianul de dreapta a fost vizat apoi de mai multe cereri de destituire depuse de minoritatea de stânga şi de un bloc de partide de dreapta din Parlament, care au dorit să-l demită pentru „conduită profesională necorespunzătoare” şi „incapacitate” de a-şi exercita funcţiile, în urma a două anchete preliminare deschise în ianuarie de către parchet.
Una dintre anchete se referă la presupusa sa intervenţie în recrutarea a nouă femei în cadrul guvernului său, cealaltă se referă la presupuse infracţiuni de „trafic de influenţă” şi „sponsorizare ilegală de interese”, după o întâlnire secretă cu un om de afaceri chinez care are relaţii comerciale cu statul.
„Nu am comis nicio infracţiune. Am toată legitimitatea morală necesară pentru a exercita funcţia de preşedinte al Republicii”, s-a apărat José Jeri duminică, în timpul unor interviuri televizate.
Acesta „a dezamăgit Parlamentul prin greşelile pe care le-a comis. Parlamentul a greşit alegându-l şi putem corecta această greşeală”, a afirmat deputatul de dreapta Jorge Marticorena în timpul dezbaterii care a precedat votul de marţi.
„Acest preşedinte nu serveşte la nimic, nu a făcut nimic, (…) numărul crimelor comandate şi al omuciderilor rămâne ridicat şi nu a scăzut”, a declarat, la rândul său, parlamentara de stânga Susel Paredes.
Considerat mult timp relativ sigur în America Latină, Peru se confruntă acum cu o creştere rapidă a violenţei. În doi ani, numărul plângerilor pentru extorcare a crescut de peste zece ori, de la 2.396 la peste 25.000 în 2025.
Acest vot are loc şi în contextul unei serii de crize instituţionale începând din 2016, ilustrând raportul de forţe durabil între un parlament puternic şi un executiv slăbit, într-un context de lipsă de consens politic.
„O nouă schimbare la preşedinţie, a patra în actualul ciclu politic, nu va rezolva în niciun fel criza instituţională profundă prin care trece ţara”, consideră analistul Augusto Alvarez. Potrivit acestuia, „va fi dificil să se găsească în cadrul actualului Parlament, marcat de acuzaţii de mediocritate şi suspiciuni persistente de corupţie, un înlocuitor cu o legitimitate politică reală”.
Rapiditatea procedurii de destituire este, de asemenea, asociată de unii observatori cu contextul electoral, marcat de un număr record, de peste 30 de candidaţi. „Partidele care accelerează procedura consideră că acest lucru le-ar putea ajuta să obţină mai multe voturi la alegerile din 12 aprilie”, arată Alvarez.
După un început de mandat marcat de o popularitate de aproape 60% datorită iniţiativelor împotriva crimei organizate, rata de aprobare a lui José Jeri a scăzut la 37% în februarie.
