Curţile de Apel din România îi solicită preşedintelui Nicuşor Dan să trimită în Parlamemt o cerere de reexaminare a legii privind pensiile magistraţilor. Ei reclamă că vor fi instituite mai multe regimuri de pensionare pentru magistraţi şi că se ajunge la o situaţie absurdă, ca, într-un interval de aproximativ 3 ani, judecătorul de judecătorie care a ieşit la pensie, în baza legii în vigoare să aibă o pensie aproape egală cu cea a unui judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pensionat în baza noii legi. ”Pentru persoanele aflate în funcţie la data intrării în vigoare a legii (unele dintre acestea având, la data adoptării legii, o vechime efectivă de peste 20 de ani), numai în funcţiile de judecător/procuror, din perspectiva securităţii juridice în cadrul sistemului judiciar, această nouă lege se caracterizează prin lipsă totală de previzibilitate a statutului juridic al persoanelor care, la data intrării în vigoare a legii, fac parte din sistemul justiţiei”, argumentează magistraţii, adăugând că activitatea lor este îngreunată de lipsa de preocupare a guvernanţilor în a le asigura condiţii decente de lucru şi de incapacitatea legiuitorului de a asigura un cadru legislativ previzibil şi coerent. Ei mai susţin că pensiile lor de serviciu ”vor deveni mult mai mici decât cele ale ofiţerilor de poliţie judiciară din DNA şi DIICOT, fapt ce ”conturează, fără îndoială, o încălcare flagrantă a principiului independenţei justiţiei, dar şi existenţa unei veritabile discriminări atât între generaţiile de magistraţi, cât şi faţă de toţi ceilalţi beneficiari de astfel de pensii, fără ca această diferenţiere să aibă o justificare obiectivă”. Magistraţii de la Curţile de apel reclamă şi că ”regimul pensiilor de serviciu ale judecătorilor CCR este unul deosebit de favorabil, comparativ cu magistraţii de carieră”.
”Vă adresăm solicitarea ca, în exercitarea atribuţiei dumneavoastră prevăzute de art. 77 alin. (2) din Constituţia României, înainte de promulgare, să apreciaţi asupra oportunităţii de a adresa Parlamentului României o cerere de reexaminare, în ansamblul său, a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025)”, se arată în debutul memoriului transmis preşedintelui Nicuşor Dan.
Semnatarii documentului consideră că preşedintele are competenţa constituţională de a verifica el însuşi legea în raport cu respectarea exigenţelor de oportunitate.
”Subliniem că rolul Preşedintelui României în procedura de promulgare a legii este unul esenţial, iar nu unul pur decorativ, Şeful Statului având competenţa constituţională de a verifica el însuşi legea în raport cu respectarea exigenţelor de oportunitate, de reflectare a unei jstificări reale sociale, economice sau politice în adoptarea unui act normativ, precum şi a exigenţelor corelării legii cu ansamblul reglementărilor interne şi armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia europeană şi cu tratatele internaţionale la care România este parte, precum şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului”, au mai transmis reprezentanţii Curţilor de Apel.
În cadrul documentului transmis preşedintelui Nicuşor Dan este realizată o analiză a principalelor modificări aduse de legea privind pensiile magistraţilor.
Astfel, este majorată vârsta de pensionare până la vârsta standard din sistemul public, respectiv 65 de ani, este instituită condiţia de vechime totală în muncă de minim 35 de ani, din care cel puţin 25 de ani numai în funcţiile juridice enumerate în proiectul de lege,este redus cuantumul brut al pensiei de la 80% la 55% din baza de calcul, este limitat cuantumul net la maximum 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, este introdusă posibilitatea de pensionare anticipată cu penalizare de 2% pentru fiecare an rămas până la vârsta standard din sistemul public de pensii.
Mai multe regimuri de pensionare pentru magistraţi
”Este important de evidenţiat că, în urma adoptării acestui proiect de lege, vor exista, în acelaşi timp, mai multe regimuri de pensionare pentru magistraţi”, a precizat sursa citată.
O categorie este reprezentată de magistraţi pensionaţi sau care îndeplineau condiţiile de pensionare anterior intrării în vigoare a Legii nr.282/2023 (condiţii menţinute în perioada 2004-2023).
”Potrivit art. 211 alin.(1) din Legea nr.303/2022, forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 282/2023, magistraţii au beneficiat de pensie de serviciu, indiferent de vârstă, cu condiţia de a avea o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituţională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la Curtea Constituţională, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, cuantumul pensiei de serviciu fiind de cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”, mai precizează memoriul.
Altă categorie este cea a magistraţilor pensionaţi sau care au îndeplinit condiţiile de pensionare anterior intrării în vigoare a acestui proiect de lege, în condiţiile statuate de modificările aduse prin Legea nr. 282/2023.
”Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art. 211 alin.(1) din Legea nr.303/2022, în forma prevăzută după intrarea în vigoare a Legii nr. 282/2023, magistraţii au beneficiat de pensie de serviciu, cu condiţia de a avea o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în funcţiile de judecător/procuror/judecător la Curtea Constituţională/magistrat asistent la CCR/ÎCCJ şi personal de specialitate juridică, la împlinirea vârstei de 60 de ani, beneficiind de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”, au precizat reprezentanţii Curţilor de Apel.
Conform normelor tranzitorii prevăzute de Legea nr.282/2023, s-a prevăzut că vârsta minimă de pensionare era de 47 de ani şi 4 luni, cu creştere etapizată până la 60 de ani (se adăugau câte 4 luni în fiecare an). Totodată, prin acelaşi act normativ, a fost eliminată bonificaţia de 1%.
Cea de-a treia categorie este reprezentată de magistraţi pensionaţi în condiţiile prevăzute în proiectul de lege.
Comparativ, situaţia viitoriilor magistraţi pensionari (persoanele care vor îndeplini condiţiile de pensionare după 1 ianuarie 2026) se prezintă, astfel :
Condiţii cumulative de vârstă/vechime în muncă/vechime în magistratură: 65 ani vârstă + 35 ani vechime totală în muncă, din care 25 de ani numai în magistratură (anterior nu era prevăzută condiţia de a avea vechime efectivă în muncă de cel puţin 35 de ani, ştiut fiind faptul că, de regulă, magistraţii îşi desfăşoară activitatea numai în această profesie).
Cuantum: 55% din baza de calcul (faţă de 80% anterior), plafonat la 70% din venitul net( faţă de 100% anterior/120% înainte de intrare în vigoare a Legii nr.282/2023).
Actualizare: exclusiv prin raportare la inflaţie ( se elimină, deci, posibilitatea actualizării în funcţie de indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru magistraţii în funcţie, aflaţi în condiţii identice de vechime/grad);
Pierderea bonificaţiei de 1% pentru anii suplimentari care depăşesc vechimea de 25 de ani.
”Se constată, aşadar, că noul proiect de lege modifică semnificativ condiţiile necesare pentru a beneficia de pensie de serviciu, în toate componentele sale: vârstă/vechime/bază de calcul şi actualizare”, au mai transmis judecătorii de la Curţile de Apel.
Cuantumul pensiei de serviciu nete
Ei au oferit şi câteva exemple în privinţa cuantumului pensiei de serviciu nete de care ar putea să beneficieze un magistrat, potrivit acestui act normativ, menţionând că acesta ar fi de maxim 70% din ultimul venit net.
Acesta ar însemna:
– 11.310 lei pentru judecătorii cu grad de judecătorie, respectiv procurorii cu grad de parchet de pe lângă judecătorie; în prezent un judecător cu grad de judecătorie, respectiv un procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, care a ieşit la pensie în condiţiile Legii nr.282/2023, are o pensie de 16.157 lei, cu 4.847 lei mai puţin, iar coform Legii nr.303/2004, un judecător cu grad de judecătorie are o pensie în cuantum 18.466 lei, deci o diferenţă de 7.156 lei.
– 12.563 lei pentru judecătorii cu grad de tribunal, respectiv procurorii cu grad de parchet de pe lângă tribunal; în prezent, un judecător cu grad de tribunal/procuror cu grad de parchet de pe lângă tribunal, care a ieşit la pensie în condiţiile Legii nr.282/2023, are o pensie de 17.947 lei (100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării), cu 5.384 lei mai puţin; iar conform Legii nr.303/2004, un judecător cu grad de tribunal are o pensie în cuantum 20.450 lei, deci o diferenţă de 7.887 lei.
– 14.242 lei pentru judecătorii cu grad de curte de apel, respectiv procurorii cu grad de parchet de pe lângă curte de apel; în prezent un judecător/procuror cu grad de curte de apel, care a ieşit la pensie în condiţiile Legii nr.282/2023, are o pensie de 20.534 lei( 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării), cu 6.292 lei mai puţin; ; iar coform Legii nr.303/2004, un judecător cu grad de curte de apel are o pensie în cuantum 23.107 lei, deci o diferenţă de 8.865 lei.
– 15.917 lei pentru procurorii cu grad de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; în prezent, un procuror cu grad de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a ieşit la pensie în condiţiile Legii nr.282/2023, are o pensie de 22.738 lei ( 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării), cu 6.821 lei mai puţin;
– 19.268 lei pentru judecătorii cu grad de Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie; în prezent, un judecător cu grad de Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, care a ieşit la pensie în condiţiile Legii nr.282/2023, are o pensie de 27.525 lei (100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării), cu 8.257 lei mai puţin; iar conform Legii nr.303/2004, un judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are o pensie în cuantum 31.060 lei, deci o diferenţă de 11.792 lei.
”Se ajunge, aşadar, la o situaţie absurdă, ca, într-un interval de aproximativ 3 ani, judecătorul de judecătorie care a ieşit la pensie, sub imperiul Legii nr.303/2004, în vigoare în anul 2023, şi chiar în condiţiile actualei Legi nr. 282/2023 (18.466 lei/16.157 lei), să aibă o pensie aproape egală cu cea a unui judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care ar ieşi la pensie, în condiţiile prevăzute de acest proiect de lege şi anume de 19.268 lei”, a mai transmis sursa citată.
Diminuarea succesivă a cuantumului pensiei de serviciu într-o perioadă foarte scurtă de timp nu respectă standardele aflate în jurisprudenţa CJUE
Magistraţii de la Curţile de Apel din ţară consideră că diminuarea succesivă a cuantumului pensiei de serviciu într-o perioadă foarte scurtă de timp nu respectă standardele aflate în jurisprudenţa CJUE.
”Este de netăgăduit că, diminuarea succesivă a cuantumului pensiei de serviciu (în medie, cu peste 45%), într-o perioadă foarte scurtă de timp (mai puţin de 3 ani) în condiţiile în care, potrivit proiectului de lege, este necesară şi realizarea unui stagiu de cotizare mult mai mare, de 35 de ani de vechime efectivă în muncă, din care 25 de ani vechime în magistratură (faţă de 25 de ani vechime în magistratură, iniţial), nu respectă, în mod evident, standardele reţinute constant în jurisprudenţa CJUE, şi anume un venit din pensie cât mai apropiat de ultimul venit din timpul activităţii”, au mai subliniat judecătorii de la Curţile de Apel.
Ei susţin că aplicarea dispoziţiilor acestei legi va duce la ”eliminarea pensiei de serviciu în condiţiile în care pensia contributivă este aproximativ egală cu pensia de serviciu a magistraţiilor obţinută în conformitate cu prevederile proiectului de lege”.
De asemenea, magistraţii au precizat că pensia contributivă va putea deveni chiar mai mare decât aşa – zisa pensie de serviciu, în situaţia în care se va actualiza valoarea de referinţă a punctului de pensie, conform Legii nr. 360/2023.
”Ţinând seama de toate aceste aspecte, reiese că, pentru persoanele aflate în funcţie la data intrării în vigoare a legii (unele dintre acestea având, la data adoptării legii, o vechime efectivă de peste 20 de ani), numai în funcţiile de judecător/procuror, din perspectiva securităţii juridice în cadrul sistemului judiciar, această nouă lege se caracterizează prin lipsă totală de previzibilitate a statutului juridic al persoanelor care, la data intrării în vigoare a legii, fac parte din sistemul justiţiei”, se mai arată în memoriul transmis preşedintelui Nicuşor Dan.
Judecătorii de la Curţile de Apel mai consideră că, în condiţiile în care conform noului act normativ peste 45% dintre judecătorii şi procurorii în funcţie nu vor beneficia de nicio etapizare a creşterii vârstei de pensionare, aceasta devenind brusc cea de 65 de ani, iar pentru peste 20% din magistraţi etapizarea va determina o nouă creştere semnificativă a vârstei, ”actul normativ este lipsit de previzibilitate şi, în fapt, echivalează cu eliminarea pensiilor de serviciu pentru această categorie profesională”.
Semnatarii documentului au menţionat că prin eliminarea pensiei de serviciu sau reducerea ei, ”în mod drastic, magistraţii sunt vădit discriminaţi, în raport cu alte categorii de funcţionari publici/înalţi demnitari cu o salarizare similară sau chiar mai mare decât cea de care beneficiază magistraţii, fără ca aceştia din urmă să fie compensaţi, în mod proporţional, corespunzător absenţei unor drepturi fundamentale, pe o perioadă îndelungată de timp, cel puţin 35 de ani, perioadă în care nu le este permis să îşi procure venituri suplimentare”.
În documentul transmis preşedintelui României se mai precizează şi faptul că în ultimii 30 de ani magistraţii români au fost nevoiţi să gestioneze şi să soluţioneze mai multe dosare decât omologii din statele europene şi în condiţii improprii. Astfel, la nivelul Curţii de Apel Bucureşti şi a instanţelor arondate, sunt şi câte 6-7 judecători într-un birou), există un deficit major şi constant de judecători sau personal auxiliar, sunt subdimensionate schemele de personal.
De asemenea, judecătorii mai susţin că activitatea lor este îngreunată de lipsa de preocupare a guvernanţilor în a le asigura condiţii decente de lucru şi de incapacitatea legiuitorului de a asigura un cadru legislativ previzibil şi coerent.
Totodată, magistraţii susţin că pensiile lor de serviciu vor deveni mult mai mici decât cele ale ofiţerilor de poliţie judiciară din DNA şi DIICOT, fapt ce ”conturează, fără îndoială, o încălcare flagrantă a principiului independenţei justiţiei, dar şi existenţa unei veritabile discriminări atât între generaţiile de magistraţi, cât şi faţă de toţi ceilalţi beneficiari de astfel de pensii, fără ca această diferenţiere să aibă o justificare obiectivă”.
Reprezentanţii Curţilor de Apel mai susţin că ”nu există nicio justificare obiectivă nici în menţinerea unui regim de pensionare distinct între magistraţii militari şi restul magistraţilor (cu atât mai mult cu cât, volumul magistraţilor militari este extrem de scăzut în raport cu volumul inuman pe care au trebuit să îl gestioneze magistraţii, cel puţin în ultimii 20 – 30 de ani şi trebuie să îl gestioneze în continuare)”.
Magistraţii acuză şi discrepanţa între pensiile acestora şi cele ale judecătorilor Curţii Constituţionale a României.
”Regimul pensiilor de serviciu ale judecătorilor CCR este unul deosebit de favorabil, comparativ cu magistraţii de carieră, deoarece, aceştia din urmă au deja un cuantum al pensiei mai mic şi condiţii de vârstă/stagiu de cotizare diferite, iar urmare a intrării în vigoare a noii legi, vor avea un cuantum al pensiei semnificativ redus, în comparaţie cu cuantumul pensiei de serviciu a judecătorilor CCR, deşi aceştia din urmă sunt supuşi unui regim de interdicţii şi incompatibilităţi, pe o perioadă de cel mult 9 ani (cât timp îşi exercită mandatul), spre deosebire de magistraţii de carieră, supuşi unui regim draconic de interdicţii şi incompatibilităţi, pe parcursul întregii cariere profesionale, respectiv pentru minim 35 de ani”, se menţionează în documentul transmis preşedintelui Nicuşor Dan.
Judecătorii de la Curţile de Apel mai consideră că acest nou cadru legislativ va produce efecte grave asupra funcţionării sistemului judiciar.
”Creşterea, din nou, a vârstei de pensionare a magistraţilor şi eliminarea pensiei de serviciu nu doar că riscă să genereze alte plecări din sistemul judiciar, ci transformă profesia de magistrat într-una neatractivă pentru noile generaţii de profesionişti ai dreptului”, au mai afirmat judecătorii.
Aceştia consideră că justiţia din România riscă să intre într-un colaps sistemic inevitabil.
”Deficitul mare de magistraţi, numărul de patru ori mai mare decât media europeană al dosarelor înregistrate pe rolul instanţelor şi imposibilitatea de recrutare de personal au fost în mod constant aduse în atenţia publică, fiind ignorate de celelalte puteri în stat, singura preocupare manifestată în acest sens fiind aceea a afectării statutului magistratului.
În raport de consecinţele directe asupra protejării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi a soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil, având în vedere volumul ridicat de activitate, complexitatea activităţii şi riscurile de exod din profesie, justiţia din România ea însăşi riscă să intre într-un colaps sistemic inevitabil”, se mai arată în memoriu.
Judecătorii de la Curţile de Apel au mai afirmat că ”eliminarea pensiilor de serviciu transformă statutul magistraţilor într-o pur ipotetică «garanţie» a independenţei acestora, nesusţinută de realitate”.
În finalul documentului, magistraţii îi transmit preşedintelui Nicuşor Dan că apreciează oportună sesizarea Parlamentului pentru reexaminarea acestui act normativ.
