Marius-lonel Ştefan, candidat pentru funcţia de procuror-şef adjunct la Direcţia Naţională Anticorupţie, consideră că atunci când probe din anumite dosare ajung în spaţiul public, practic este stabilită vinovăţia unei persoane. El a mai afirmat că actele care părăsesc DNA nu trebuie să mai facă referire atât de mult la transcrierea unor convorbiri telefonice.
Marius-lonel Ştefan a fost întrebat, marţi, la interviul pentru ocuparea uneia dintre cele două funcţii de procuror-şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, că o slăbiciune pe care a menţionat în analiza SWOT a fost scăderea încrederii publice în activitatea desfăşuraţă de DNA şi ce măsuri are în vedere pentru recuperarea încrederii, având în vedere şi reproşurile aduse în spaţiul public că diverse mijloace de probă din unele dosare au ajuns în media.
”Trebuie ne uităm la dispoziţiile legale, urmărirea penală este nepublică. Orice persoană se bucură de prezumţia de nevinovăţie. Ar trebui preîntâmpinate astfel de episoade, pentru că procedând în această manieră tu practic public stabileşti vinovăţia unei persoane. Şi după aceea, o altă soluţie decât cea care s-a creat cumva în convingerea opiniei publice poate ar însemna nu neapărat realizarea actului de justiţie, ci că s-a întâmplat ceva acolo. Actele întocmite de către procuror, mai ales cele care părăsesc cumva Direcţia Naţională Anticorupţie, să nu mai facă referire atât de mult la transcrierea unor convolviri telefonice”, a declarat Marius-lonel Ştefan.
