Scumpirea petrolului, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, riscă să devieze inflația de la scenariul de bază pentru finalul anului și să afecteze estimarea de creștere economică de aproximativ 1%, a afirmat marți Iulian Lolea, economist-șef al Confederației Patronale Concordia, la o conferință de specialitate.
Întrebat cum ar putea evolua economia într-un scenariu de încheiere rapidă a conflictului, economistul a arătat că efectele ar fi limitate, dar nu inexistente.
”Pe termen scurt, am văzut creșterea prețului petrolului pe piața internațională, înainte ca impactul să se reflecte în prețurile carburanților la nivel local. Va trece o perioadă relativ scurtă, în general câteva zile sau săptămâni, având în vedere reînnoirea stocurilor, astfel încât impactul ar trebui să fie limitat atât asupra inflației, cât și asupra creșterii economice. Odată cu încheierea conflictului, ne așteptăm ca prețurile pe piața internațională să se normalizeze. Totuși, această normalizare nu înseamnă o revenire la nivelurile de la începutul anului, de aproximativ 70 de dolari pe baril. După ce cotațiile au depășit 80-82 de dolari, este posibil să se stabilizeze în zona 75-76 de dolari, deoarece va persista o primă de risc pentru o perioadă de timp. În acest scenariu, prețul benzinei ar putea ajunge la 1,3-1,4 lei în plus față de nivelurile anterioare, dacă situația se detensionează rapid”, a explicat Iulian Lolea, la conferința ”Radiografia unei economii sub presiunea deficitelor gemene”, organizată de Confederația Patronală Concordia.
În aceste condiții, impactul se va vedea și la pompă. ”Va exista o creștere chiar dacă conflictul se încheie repede. Prima de risc în prețul barilului va continua să se manifeste cel puțin câteva luni și asta s-ar putea reflecta într-o majorare de 5-7%, în funcție de condițiile în care se încheie conflictul”, a subliniat el.
Potrivit acestuia, în scenariul prelungirii conflictului, efectele ar putea fi mai ample.
”La o creștere medie de 10 dolari a prețului barilului pe termen mediu, impactul în prețurile combustibilului s-ar putea traduce printr-o scumpire de până la 0,7-1 leu pe litru, iar asupra inflației printr-un plus de 0,4-0,5 puncte procentuale”, a precizat reprezentantul Confederației Patronale Concordia.
Combustibilul are o pondere semnificativă în coșul de consum, de 7-8%, mai mare decât gazul, și generează un efect de transmisie puternic în economie, a arătat acesta.
”Există un efect de runda întâi, prin creșterea directă a prețului carburanților, și un efect de runda a doua, prin transmiterea costurilor în transporturi și, ulterior, în prețurile altor bunuri și servicii. România este deosebit de sensibilă la acest mecanism, iar presiunile ar putea pune în pericol ținta BNR pentru finalul anului, apropiată de 4%. Un impact de aproximativ 0,5 puncte procentuale, coroborat cu alți factori de risc, precum evoluția prețului gazelor sau eliminarea adaosului comercial la produsele de bază, ar putea duce inflația spre 5% la sfârșitul anului”, a adăugat economistul.
În ceea ce privește evoluția economiei, primul trimestru din 2026 pare să fi început slab, a precizat Iulian Lolea.
”Creșterea economică ar putea accelera ușor în a doua parte a anului, dacă situația rămâne relativ stabilă. Totuși, presiunile suplimentare asupra prețurilor generate de conflictul din Iran ar putea reduce din nou puterea de cumpărare, amplifica anxietatea și scădea încrederea consumatorilor, cu efect direct asupra consumului și, implicit, asupra potențialului de creștere economică. Estimările indicau o creștere de aproximativ 1% spre finalul anului, însă, dacă situația nu se normalizează rapid, avansul economic ar putea fi semnificativ mai redus”, a menționat reprezentantul Concordia.
Pentru zona euro, spre exemplu, Banca Centrală Europeană luase în calcul la o creștere de 10% a prețului petrolului o diminuare a creșterii economice cu 0,5 puncte procentuale. Așadar, nici în România nu putem fi departe de acest nivel, având în vedere că suntem corelați cu zona euro și că suntem atât de sensibili la creșterea prețului combustibilului, a adăugat economistul.
Pe de altă parte, indicatorii de sentiment privind consumul populației și încrederea firmelor se află la minimele perioadei post-criză financiară, a subliniat Iulian Lolea.
”Această situație vine pentru a pune gaz pe foc. Asta ne prinde cu atât mai vulnerabili și o să se reflecte în consum, mai ales că românii sunt foarte sensibili atunci când văd creșterea prețului la pompă. Este una dintre mărfurile la care ei sunt foarte sensibili pentru că țin minte prețul, față de momentul trecut în care au alimentat, iar percepția negativă e posibil să se amplifice”, a mai spus el.
Potrivit acestuia, printre sectoarele cele mai afectate se numără transporturile, al doilea contributor la exporturile nete de servicii ale României, impactul urmând să se reflecte ulterior în prețurile altor produse.
”De asemenea, industria îngrășămintelor și sectorul chimic, mari consumatoare de gaze naturale, sunt expuse suplimentar, iar industria în ansamblu rămâne vulnerabilă după trei ani dificili”, a precizat economistul.
Totodată, el a subliniat că există deja o tendință de optimizare a cheltuielilor în ceea ce privește companiile, pe fondul presiunilor acumulate în ultimii ani, respectiv creșterea costurilor cu energia, majorarea salariului minim și scumpirea altor inputuri.
”Conflictul din Orientul Mijlociu adaugă presiuni suplimentare, iar companiile vor fi nevoite să își eficientizeze și mai mult costurile, în special cele legate de salarii, energie și chirii, pentru a-și menține competitivitatea”, a menționat reprezentantul Confederației Patronale Concordia.
Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere, la 3,9%, de la 3,7% anterior, prognoza de inflație pentru finalul anului 2026 și anticipează că aceasta va ajunge la 2,7% la sfârșitul lui 2027, potrivit datelor prezentate în data de 18 februarie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Confederația Patronală Concordia a organizat conferința de presă ”Radiografia unei economii sub presiunea deficitelor gemene”, în cadrul căreia a fost prezentată o analiză detaliată a datelor economice din 2025 și perspectivele pentru acest an. AGERPRES/(AS – redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)
