<div class=""
Bugetul consacrat apărării Suediei în anul viitor va ajunge astfel la 138 de miliarde de coroane (12,20 miliarde de euro), ceea ce înseamnă 2,4% din produsul intern brut (PIB), nivel superior pragului de 2% din PIB fixat de NATO.
După declanşarea agresiunii ruse din Ucraina în 2022, ţara nordică a pus capăt unei perioade de două secole de nealiniere militară şi în martie acest an a aderat la NATO.
”Situaţia securităţii a continuat să se degradeze”, a afirmat ministrul apărării suedez Pal Jonson, într-o conferinţă de presă.
Noi investiţii sunt anunţate până în 2030, ceea ce va aduce bugetul apărării Suediei la 2,6% din PIB în 2028.
În luna aprilie, o comisie parlamentară a recomandat consolidarea forţelor armate suedeze şi alocarea a 2,6% din PIB pentru apărare. Suedia trebuie să se adapteze noilor condiţii, în special tensiunilor crescute în Europa după invadarea Ucrainei de forţele ruse, şi pentru a face faţă integrării sale recente în NATO, potrivit acestei comisii.
Aceasta a recomandat desfăşurarea de noi brigăzi terestre, consolidarea marinei militare, crearea unei unităţi de lansatoare de rachetă şi creşterea numărului de recruţi formaţi în fiecare an.
Guvernul suedez a indicat într-un comunicat că intenţionează să formeze 8.000 de recruţi în 2025.
Suedia şi-a redus net cheltuielile de apărare după încheierea Războiului Rece, însă a inversat această tendinţă după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014.
În martie 2022, după invadarea Ucrainei de forţele ruse, Suedia a anunţat că îşi va spori din nou bugetul militar, pentru a atinge ”cât mai curând posibil” ţinta de 2% din PIB.
