„Am îngheţat statutul nostru de membru al OTSC nu doar pentru că OTSC nu îşi îndeplineşte obligaţiile de a asigura securitatea Armeniei, ci şi pentru că OTSC creează ameninţări la adresa securităţii, existenţei continue şi statalităţii Armeniei”, a declarat Paşinian miercuri, pentru agenţia de presă armeană Armenpress.
Armenia şi-a suspendat în februarie statutul de membru al OTSC, după ce Azerbaidjanul şi-a impus anul trecut controlul total asupra regiunii contestate Karabah şi pe fondul tensiunilor în creştere cu Moscova.
Însă, potrivit lui Paşinian, ruptura cu alianţa militară a început în urmă cu doi ani, când Armenia încă aştepta răspunsuri la întrebările privind securitatea sa.
Cu cât mai mult continuă tăcerea, cu atât mai mult se va îndepărta Armenia de alianţa militară, a subliniat Paşinian, dând de înţeles că probabilitatea unei rupturi definitive este mare.
Armenia a fost unul dintre membrii fondatori ai OTSC, înfiinţată în 1992 după destrămarea Uniunii Sovietice.
În afară de Rusia, din OTSC fac parte Kazahstanul, Republica Belarus, Kârgâzstanul şi Tadjikistanul.
Rusia a fost multă vreme considerată o putere protectoare a Armeniei în regiunea Caucaz, inclusiv în conflictul din Nagorno-Karabah, însă relaţiile dintre cele două ţări s-au răcit considerabil de când Paşinian a devenit premier, în 2018.
Fostele republici sovietice Armenia şi Azerbaidjan s-au confruntat multă vreme pentru control asupra regiunii muntoase Karabah, a cărei populaţie este majoritar creştină armeană, dar care are o zonă de circa 4.500 de kilometri pătraţi populată majoritar de musulmani azeri.
Pe plan internaţional, Karabah este recunoscută drept parte a Azerbaidjanului.
