Proiectul de 840 de MW, conceput în anii ’80 și suspendat încă de atunci, a fost revigorat în 2022 în contextul încercării celor două țări de a-și mări proporția de energie regenerabilă din consumul național și de a-și asigura o mai mare independență [energetică – n.trad.].
Proiectul a fost inclus în august pe „Lista Proiectelor Transfrontaliere de Energie Regenerabilă” (CB RES list), legată de programul energetic CEF Energy al UE.
Comisia Europeană (CE) a declarat că hidrocentrala va exploata potențialul energetic al Dunării, va asigura sustenabilitatea ecologică, producția de energie regenerabilă, precum și nevoile unor așezări și entități industriale.
Opozanții afirmă însă că hidrocentrala va periclita satele dispuse de-a lungul Dunării, și posibil și centralele atomoelectrice de pe malul fluviului.
„Comisia Europeană a adăugat un vechi proiect hidroenergetic al unei hidrocentrale [sic!] pe Dunăre pe lista ei de investiții prioritare în infrastructură, în ciuda marelui pericol de a le dăuna comunităților, economiilor și ecosistemelor valoroase dispuse de-a lungul fluviului, precum și a faptului că violează directive UE”, au afirmat ONG-urile.
Ele au precizat că implementarea proiectului ar presupune și costuri considerabile, pe lângă amenințarea supraviețuirii unor specii supuse unui risc critic de extincție.
Ecologiștii i-au solicitat CE eliminarea proiectului de pe lista priorităților, întrucât ar periclita suprafețe agricole însemnate și sute de sate dispuse de-a lungul unui segment de 280 de kilometri al fluviului.
„E de așteptat ca digul să provoace inundații și deteriorarea calității solului agricol, a locuințelor și a iazurilor cu pești, fapt care va afecta așezările din zonă din ambele țări. Proiectul va provoca necesitatea strămutării infrastructurii portuare și rezidențiale, va perturba producția agricolă, piscicultura, transportul fluvial și turismul și ar putea genera riscuri suplimentare pentru energia nucleară”, semnalează organizațiile.
Atât centrala nucleară bulgară de la Kozlodui cât și cea românească de la Cernavodă sunt amplasate pe Dunăre, folosindu-se de apa fluviului pentru răcire.
Mai mult chiar, proiectul ar trebui teoretic să provoace alunecări de teren pe porțiuni de zeci de kilometri ale malului bulgăresc, periclitând grav mai multe localități, acesta fiind de altfel și motivul pentru care proiectul fusese respins de Sofia în anii ’80.
