Iată cum s-au conturat numele unora dintre cele mai celebre zone ale Capitalei:
București
Conform legendei, orașul a fost fondat de un cioban pe nume Bucur. Capitală a fost menționată pentru prima oară ca „Cetatea Bucureștiului” în anul 1459, fiind una dintre reședințele prințului muntean Vlad Țepeș. În timp, în secolul al XIX-lea, avea să primească porecla „Micul Paris”.
Aviatorilor
Numele cartierului Aviatorilor are o origine simplă și mult mai veselă decât cea a cartierului Balta Albă. Denumirea provine de la impunătoarea statuie construită în timpul domniei lui Carol al II-lea pentru a omagia sacrificiile făcute de „eroii aerului”. Una dintre cele mai frecventate zone din cartier este Piața Charles de Gaulle, un rond aflat la intersecția a trei cartiere – Aviatorilor, Floreasca și Dorobanți.
Mare parte din locuințele din acest cartier au fost ridicate în anii ’80, din inițiativa lui Nicolae Ceaușeșcu, care dorea realizarea unui cartier pentru militari, polițiști și aviatori.
Balta Albă
Cartierul Balta Alba a fost menționat pentru prima dată la începutul secolului al XIX-lea, când Bucureștiul a fost lovit de o epidemie de ciumă bubonică. În timpul domniei fanariotului Ioan Gheorghe Caragea, trupurile celor care au murit din pricina bolii au fost aruncate și incinerate în groapa cu var din cartier. De fiecare dată când ploua, varul din gropile comune ieșea la suprafață, formând mari bălți albe.
Băneasa
Un alt cartier celebru, acum rezidențial, este Băneasa. Numele acestuia vine după o vorbă din popor. La acele vremuri pe aici exista un conducător, banul Dimitrie Ghica, iar românii vremii îi numeau soția băneasă. Așadar, Băneasa îşi trage denumirea de la nevasta banului Dimitrie Ghica.
Berceni
Cartierul Berceni este una dintre cele mai vechi așezări din Capitală și a fost denumit după Miklós Bercsényi. Groful maghiar a ajuns aici în 1600, în drumul spre Imperiul Otoman. Se speculează a fost atât de încântat de zonă, încât a decis să se stabilească definitiv acolo, iar de atunci a fost botezată „Berceni“.
Colentina
Nu se știe când a luat naștere cartierul Colentina, dar se crede că etimologia numelui său provine de la o expresie folosită de locuitorii cartierului. În trecut, cartierul Corentina era noroios, așa că oamenii spuneau „colea-n-tină”, ceea ce înseamnă „aici în noroi”, de unde și numele cartierului Corentina. O vreme s-a numit şi „Olintina“.
Cotroceni
Cartierul își are denumirea de la verbul „a cotroci”, care înseamnă „a adăposti” sau „a scotoci”. Până ca această zonă să devină moșia lui Șerban Cantacuzino, care a construit aici mănăstirea Cotroceni, deasa pădure a Cotrocenilor a reprezentat locul perfect de ascunziș pentru tâlhari și haiduci. Aici se află și cunoscutul Palat Cotroceni, reședința președintelui României, construit în această zonă la finalul secolului al XIX-lea pentru regele Ferdinand.
Crângași
Povestea cartierului Crângași spune că, întrucât zona a fost o pădure, o prelungire a Codrilor Vlăsiei, această denumire vine de la „crâng”. În urmă cu 200 de ani, zona nu era mai deloc populată, la vremea respectivă fiind doar 5 gospodării, însă, ulterior, când Crângași a fost inclus în Capitală, în anii 1920, zona a fost „invadată” de familii defavorizate.
Dorobanți
Cunoscut drept unul dintre cartierele cele mai înstărite și mai dezvoltate, lucrurile nu au stat mereu așa pentru cartierul Dorobanți. La început, se numea Ulița Herăstrăului, deoarece lega zona Herăstrău de restul Bucureștiului. Ulterior, a fost numit Dorobanți datorită trupelor de soldați care executau instrucția în zonă, și a intrat în vigoare din 1878, de la finalul Războiului de Independență.
Dristor
Numele „Dristor” are o istorie veche de sute de ani. Meșteșugarii vremii, așa numiții darstari, sălășluiau în zonă, fiind cei care manufacturau postavul și dimia. Se crede că aceștia mai erau numiți și piuari. Astfel, „Dristor“ vine de la breasla piuarilor care şi-au avut satul în această parte a orașului.
Drumul Taberei
În anul 1821, în zona unde se află în prezent cartierul Drumul Taberei din București, se afla doar un câmp. Cartierul se numeşte astfel datorită lui Tudor Vladimirescu, care, în 1821, intră în Bucureşti pe la vest şi îşi aşează aici tabăra de panduri, reușind să alunge conducerea vasală a imperiului Otoman.
Ferentari
Originea numelui Ferentari vine din latină: „Ferentarius“ – soldat din infanteria uşoară a legiunilor române. Unii spun că aici s-ar fi aflat câmpul de exerciţii al ferentarilor, din oastea lui Mihai Viteazul.
Ghencea
Ghencea este un nume provenit din limba turcă. Pe vremea fanarioţilor, Ghenci-aga era şeful arnăuţilor din garda domnească. Aici s-a ridicat o biserică, Biserica Ghencei.
Giulești
Acest cartier a luat ființă prin unirea a două sate: Giulești-Sârbi și Giulești-Țigănia. Giuleștiul a cunoscut o dezvoltare fulminantă în perioada comunistă, concomitent cu apariția blocurilor de locuințe. De asemenea, în trecut, cartierul Giulești era moșia unui neam bogat de boieri, cunoscuți sub numele de Julești. Istoricii susțin că atunci exista cultura Giulești-Boian, care a populat acest loc în mileniul IV î.Hr., de unde și a luat naștere numele cartierului.
Militari
Despre cartierul Militari se spune că ar fi fost botezat aşa pentru că era zona de instrucţie militară şi unde o vreme a funcţionat „Pirotehnia Armatei“. Locuințele din preajmă au fost construite pentru cadre militare
Obor
În trecut, zona era cunoscută sub numele de „Târgul de Afară” sau „Oborul de vite”. În secolele XVII-XVIII, aici erau executați cei condamnați la moarte prin spânzurare, practică ce a dăinuit până în 1870, când domnitorul Grigore Ghica a interzis-o. În 1877, negustorii care ajungeau la Obor au ridicat „Crucea Negustorilor” pentru a sfinți locul, ulterior, în 2009, fiind mutată în Sectorul 2 și i s-a dat numele de „Crucea Independenței”.
Pantelimon
Istoricii pun numele de „Pantelimon” pe seama grecilor, care erau majoritari în această parte a Bucureștiului. În limba greacă, „pan“ înseamnă „tot“, iar „éléïmon “ se traduce „milă“. Prin urmare, Pantelimon înseamnă „cel milostiv“ sau „întreg milostivul“, relatează historia.ro.
Rahova
Legenda spune că numele relativ vine de la Calea Rahovei, una dintre cele cinci artere botezate în amintirea Războiului de Independență: Calea Griviței, Calea Plevnei, Calea Rahovei, Calea Victoriei și Calea Dorobanților.
Titan
Potrivit istoricilor, cartierul Titan îşi are denumirea de la fabrica de ciment „Titan“, construită în 1920.
Vitan
Despre cartierul Vitan, D. Papazoglu spune că: „În ocolul oraşului, spre nord, este câmpia Vitanului, unde vitele orăşenilor îşi aveau păşunea“.
