Executivul a aprobat, luni, o rectificare bugetară care să permită alocarea de fonduri suplimentare pentru asigurarea cu prioritate a cheltuielilor obligatorii şi corelarea planificării bugetare cu evoluţia prognozată a indicatorilor macroeconomici şi cu execuţia bugetară. Prin alocările suplimentare din acest an, bugetul pentru dezvoltare şi investiţii pentru Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţei ajunge la o valoare totală record a bugetelor cumulate de 66,9 miliarde lei, comparativ cu 47,4 miliarde lei în anul 2023. Se asigură, totodată, peste 20 miliarde lei suplimentar pentru Casa Naţională de Sănătate şi Ministerul Educaţiei, rezultând astfel un plus de peste 40 miliarde lei pentru educaţie şi sănătate, comparativ cu bugetele anului 2023.
”Executivul a aprobat luni, 23 septembrie 2024, o rectificare bugetară care să permită alocarea de fonduri suplimentare pentru asigurarea cu prioritate a cheltuielilor obligatorii şi corelarea planificării bugetare cu evoluţia prognozată a indicatorilor macroeconomici şi cu execuţia bugetară”, informează Ministerul de Finanţe.
Rectificarea bugetară este construită ţinând cont de patru piloni:
I. Rectificarea bugetară a fost fundamentată pe o creştere a veniturilor bugetare prin măsuri de creştere a colectării veniturilor curente ale statului, digitalizarea ANAF (e-Factura, e-TVA, e-Transport, case de marcat electronice) şi implementarea modulelor antifraudă, care contribuie la conformarea voluntară şi creşterea eficienţei controalelor ANAF, cât şi măsurile instituite prin OUG 107/2024 privind amnistia fiscală, unde ANAF estimează încasări de 7,9 miliarde lei. De asemenea, se estimează o creştere a veniturilor aferente impozitului pe venit şi salarii, cât şi a contribuţiilor de asigurări sociale de peste 5,8 miliarde lei la nivelul bugetului general consolidat.
II. Susţinerea investiţiilor pentru proiectele strategice
Bugetul pentru 2024 a fost construit în jurul investiţiilor esenţiale în infrastructură şi îmbunătăţirii marilor servicii publice, dovadă că bugetul pentru investiţii la începutul anului a însumat la aproximativ 120,1 miliarde lei, fiind anul cu cea mai mare pondere a investiţiilor în PIB. La şapte luni, cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 56,99 miliarde lei, cu 46,4% mai mult decât anul trecut. Bugetul pentru săntătate prezintă o creştere substanţială.
Prin alocările suplimentare din acest an, bugetul pentru dezvoltare şi investiţii (care include şi cofinanţările pentru programele regionale pentru fonduri europene, fondurile europene din politica de coeziune şi PNRR) pentru Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţei ajunge la o valoare totală record a bugetelor cumulate de 66,9 miliarde lei, comparativ cu 47,4 miliarde lei în anul 2023.
Ministerul Transporturilor primeşte suplimentar 5,4 miliarde lei pentru continuarea cofinanţării proiectelor de infrastructură finanţate din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii ajunge la un nivel record de 35,5 miliarde lei, cu 50% mai mare decât bugetul aferent anului 2023.
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei ajunge la un buget de 18,3 miliarde lei, cu un plus de 88% comparativ cu bugetul anului 2023, respectiv 9,7 miliarde lei. Acest buget este destinat în cea mai mare parte continuării susţinerii proiectelor de investiţii din programele naţionale „Anghel Saligny”, PNDL 1 şi 2, precum şi programele Companiei Naţionale de Investiţii, la care se adaugă complementar programele cu finanţare din PNRR aferente acestuia: Valul Renovării şi de programele de susţinere a mobilităţii urbane.
Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene primeşte peste 3,3 miliarde lei pentru proiecte finantate din FEN (vouchere pentru persoanele defavorizate, sprijin educaţional pentru anul scolar 2024-2025, pentru copii defavorizaţi, prima didactică etc.).
Tot pentru investiţii sunt majorări şi la ministerele Finanţelor, Agriculturii şi Energiei, după cum urmează:
Ministerul Finanţelor primeşte suplimentar 14,3 miliarde pentru asigurarea cofinanţării pentru accesarea fondurilor europene pentru programele regionale (POR-uri 2021-2027), implementarea proiectelor de digitalizare ale MF şi schemele de ajutor de stat gestionate de MF (subvenţia dobânzilor la IMM Invest Plus, subvenţia accizei la motorină, schemele de ajutor de stat pentru investiţii – programul de industrializare).
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale primeşte suplimentar 4,4 miliarde pentru proiectele finanţate din fonduri europene.
În ceea ce priveşte Ministerul Energiei, se alocă suplimentar 1,2 miliarde lei pentru proiecte de investiţii destinate productiei de energie din surse regenerabile.
III. Alocări suplimentare pentru marile servicii publice: se asigură peste 20 miliarde lei suplimentar pentru Casa Naţională de Sănătate şi Ministerul Educaţiei, rezultând astfel un plus de peste 40 miliarde lei pentru educaţie şi sănătate, comparativ cu bugetele anului 2023.
Bugetul CNAS se suplimentează cu 11,324 miliarde de lei. Sunt bani pentru asigurarea sumelor necesare pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală, medicamente pentru boli cronice cu risc crescut utilizate în programele naţionale cu scop curativ, precum şi pentru investiţii în spitale. Astfel, comparativ cu anul 2023, bugetul dedicat sănătăţii înregistrează o creştere de 26%.
Alocarea de 4,59 miliarde de lei pentru Ministerul Educaţiei subliniază angajamentul Guvernului faţă de creşterea accesului la educaţie de calitate, fiind incluse aici salariile pentru cadre didactice, bursele şi naveta elevilor. Aceşti bani vin suplimentar la cea mai mare creştere din PIB la începutul anului. Comparativ cu anul 2023, alocările Guvernului pentru educaţie cresc cu 61%, atingând un total de 58,5 miliarde de lei, cu 22,2 miliarde de lei peste nivelul cheltuielilor din anul 2022.
Prin alocarea de fonduri suplimentare pentru asistenţa persoanelor cu dizabilităţi, Guvernul demonstrează un angajament ferm faţă de protecţia socială şi îmbunătăţirea calităţii vieţii celor mai vulnerabili cetăţeni: 914 milioane lei în plus pentru însoţitorii persoanelor cu dizabilităţi şi cheltuielile de funcţionare ale Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială.
IV. Sprijin suplimentar pentru autorităţile publice locale: se alocă suplimentar 2,7 miliarde lei alocări suplimentare pentru creşterile salariale aferente personalului medical, din domeniul asistenţei sociale şi auxiliar serviciilor medico-sociale, precum decontarea transportului pentru elevi si programul pentru şcoli.
Bugetele autorităţilor publice locale ajung astfel la un total de 29,5 miliarde lei, care includ cheltuielile medico-sociale şi decontării transportului pentru elevi, cât şi a programelor dedicate şcolilor.
Autorităţile publice locale vor beneficia de un buget de 1,2 miliarde lei pentru achitarea sumelor restante înregistrate în contabilitatea unităţilor adnimistrativ-teritoriale, inclusiv a insituţiilor publice finanţate integral sau parţial de la bugetul local şi a spitalelor publice din subordinea UAT-urilor, rezultate din relaţii cu: furnizorii de bunuri, servicii şi lucrări, inclusiv cei care prestează servicii publice de producere, transport şi distribuţie energie termică, precum şi plata contribuţiilor şi obligaţiilor faţă de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale.
