Mureș: Curtea de Apel ia în calcul sesizarea Parchetului în cazul unei noi tergiversări a lucrărilor la clădirea Tribunalului

Președintele Curții de Apel Târgu Mureș, Andreea Ciucă, a declarat, joi, că ar putea să sesizeze Parchetul în cazul unei noi tergiversări a lucrărilor de reabilitare și extindere a clădirii Tribunalului Mureș, derulate prin Compania Națională de Investiții (CNI), după ce imobilul monument istoric s-a degradat considerabil din 2020, după predarea amplasamentului.

”Ce se întâmplă cu acea clădire? Dacă treceți pe acolo vedeți că nu mai avem mult și o să cadă pe noi pentru situația în care ea se află. Să vedeți ce se întâmplă în interior! Și am zis că dacă lucrurile vor continua tot așa și nu se va mișca nimic, atunci nu vom avea altceva de făcut decât să sesizăm parchetul. Nu știu, nu vreau să spun vorbe mari, este ultima ultima posibilitate pe care am avea-o, dar cu certitudine, după ce se parcurg toate chestiunile legale. Noi am stabilit absolut toți pașii, deci este nevoie de această expertiză, să vedem ce mai trebuie făcut, să vedem dacă se pune problema de o reavizare și de o reemitere a autorizației de construire. Azimutul nostru este să vedem că intră odată noua echipă, noul executant, în acea clădire și că putem cumva să-i dăm drumul”, a declarat Andreea Ciucă, într-o conferință de presă.

În urmă cu o zi, a arătat președintele Curții de Apel Târgu Mureș, a avut loc o întâlnire cu reprezentanții CNI, cu firma care a efectuat până acum lucrările și cu noua societate desemnată câștigătoare pentru restul de lucrări care sunt de executat.

”Acesta a fost un pas mare pentru noi. Credeți-ne că ne-am străduit în fel și chip. Știți bine că nici Curtea, nici Tribunalul nu sunt părți contractante, ci sunt doar beneficiarul final (…). Noi am încercat toate câte ne-au stat în putință, pe dispozițiile legale, să solicităm să se facă ceva (…). Cel nou desemnat câștigător dorește – a și angajat un expert – să facă o expertiză, să vadă stadiul real al lucrărilor, ceea ce și juridic este foarte clar și necesar, să se vadă care dintre lucrări sunt calitativ făcute și care dintre ele nu corespund (…). Deci suntem la acest punct doar că vechiul executant trebuie să predea cartea tehnică și toată documentația ca expertiza să poată să fie făcută. Am dat termene foarte clare, am stabilit de comun acord cu CNI termene destul de scurte, două săptămâni pentru predarea cărții tehnice, dar dați-mi voie să fiu circumspectă, pentru că termene fostei asocieri i s-au dat, cred că de 50 de ori până acum”, a afirmat Andreea Ciucă.

Judecătorul a arătat că proiectul a pornit defectuos și că fosta asociere ”nu a făcut lucrurile așa cum trebuia să le facă, cantitativ și calitativ, după părerea noastră îndreptățită și probată”.

”Și atunci suntem, din 2020 începând, în situația în care acum una dintre asocieri îi predă amplasamentul celeilalte. Doar că așa cum este în mod normal, nu putem să acuzăm pe nimeni din această perspectivă (…). Eu am spus într-adevăr, ieri, o chestiune pe care foarte rar am spus-o: Clădirea aceea este într-o situație dezastruoasă, este mult mai degradată decât când am predat-o executantului (…). În situația în care nu se respectă absolut nimic din ceea ce spunem noi aici de către vechea asociere, nu putem să stăm pasivi, atâta am încercat, încât nu mai știm ce cale să mai urmăm (…). Am ajuns la această idee extremă pe care v-am expus-o (sesizarea parchetului, n.r.) și care sigur, numai în ultimă ultimă instanță ar putea fi utilizată pe baza experienței noastre trecute. Dacă vă gândiți că, din martie 2020 și acum suntem în martie 2026, toate strădaniile noastre au fost imense și de-abia după 6 ani am reușit să vedem o nouă asociere … E foarte greu când lupți de pe margine, de la peluză, că nu ești parte contractantă, te implici cât poți în chestiune aceasta”, a accentuat președintele Curții de Apel Târgu Mureș.

Lucrările de reabilitare și extindere a clădirii monument istoric, situată lângă Palatul de Justiție, au demarat în anul 2020, fiind derulate de către Compania Națională de Investiții.  

Senat: Un ministru al fondurilor europene trebuie să ofere o garanție politică minimală că statul nu merge în orb (moțiune)

Respectarea drepturilor minorității române din Ucraina, analizată de Înaltul Comisar al OSCE pentru minoritățile naționale