Paleontologi de la Universitatea din București și de la Universitatea ‘Eotvos Lorand’ din Budapesta au descoperit o nouă specie de dinozaur pe teritoriul Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului, aflat în administrarea Universității din București.
Potrivit unui comunicat al Universității din București remis luni AGERPRES, dinozaurul erbivor, care a trăit în urmă cu aproximativ 70 de milioane de ani, a primit numele Kryptohadros kallaiae și este descris într-un studiu publicat recent în revista științifică Journal of Systematic Palaeontology.
Analizele realizate de cercetători arată că Kryptohadros kallaiae era înrudit cu alți dinozauri descoperiți în sud-estul Europei, precum Telmatosaurus din România și Tethyshadros din Italia. Împreună, aceste specii formează un grup distinct de hadrosauroide, numit Telmatosauridae, care a evoluat în sud-estul arhipelagului european din Cretacicul târziu.
‘Pe baza analizelor filogenetice se pare că hadrosauroidele care au evoluat inițial în Asia au ajuns în Europa în mai multe valuri de migrație distincte. Unul dintre aceste evenimente a adus strămoșii lui Kryptohadros în sud-estul Europei. Descoperirea confirmă că faunele care trăiau pe insulele europene în acea perioadă erau mult mai dinamice și diverse decât se credea anterior’, explică Zoltan Csiki-Sava, cercetător la Universitatea din București și coordonatorul echipei de cercetare din România, citat în comunicat.
Descoperirea se bazează pe fosile provenite dintr-un sit nou identificat în apropierea satului Vălioara, în vestul Bazinului Hațegului. Aici au fost descoperite mai multe fragmente fosile aparținând unui schelet parțial de hadrosauroid, un grup de dinozauri erbivori din ordinul Ornithischia, cunoscuți popular drept ‘dinozauri cu cioc de rață’. Fosilele provin din depozitele geologice ale Formațiunea Densuș-Ciula, de la sfârșitul perioadei Cretacic.
Cercetătorul Gabor Botfalvai de la Universitatea ‘Eotvos Lorand’ din Budapesta explică modul în care a fost identificat situl în anul 2022, după ce amenajarea unui drum forestier a scos la lumină straturi de roci care conțineau fragmente fosile. Cercetările ulterioare au arătat că acestea nu reprezentau doar resturi izolate, ci și părți ale scheletului aceluiași individ de dinozaur.
‘Scheletele care păstrează elemente din mai multe părți ale corpului, inclusiv elemente de craniu și ale membrelor, sunt foarte rare în Bazinul Hațegului, mai ales în cazul hadrosauroideor. De cele mai multe ori se descoperă doar fosile izolate, care în trecut au fost atribuite automat lui Telmatosaurus. De aceea a fost nevoie de o analiză atentă a materialului cunoscut pentru această specie ‘istorică’, pentru a putea compara și interpreta corect noile fosile’, explică Attila Osi, profesor la Universitatea ‘Eotvos Lorand’ din Budapesta și coautor al studiului.
Bazinul Hațegului este unul dintre cele mai importante locuri din Europa pentru studiul dinozaurilor din Cretacicul târziu. Pentru Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului, administrat de Universitatea din București, astfel de rezultate reprezintă o oportunitate de a aduce mai aproape de public cercetările desfășurate în acest teritoriu și evidențiază modul în care descoperirile științifice contribuie la înțelegerea istoriei vieții pe Pământ.
Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului cuprinde întreaga Țară a Hațegului și are statut de sit UNESCO, parte a Programului Internațional pentru Geoștiințe și Geoparcuri, care reunește 229 de teritorii din 50 de țări incluse în Rețeaua Globală a Geoparcurilor, stabilite în urma unui proces de selecție și validare. Administrarea statutului de Geoparc Internațional UNESCO este realizată de Universitatea din București.
