Comisia de cultură din Camera Deputaților va urmări cu atenție rezultatele verificărilor anunțate de Ministerul Culturii și, dacă va fi necesar, va susține demersurile parlamentare adecvate pentru clarificarea deplină a acestei situații, informează președintele comisiei, Mihail Neamțu.
‘Informațiile apărute recent în spațiul public privind modul în care manuscrise și obiecte de patrimoniu aparținând lui George Enescu ar fi fost depozitate, timp de mai mulți ani, în condiții improprii, impun explicații publice clare și complete. Dacă aceste informații se confirmă, nu ne aflăm doar în fața unei simple neglijențe administrative, ci în fața unui fapt care ridică serioase semne de întrebare asupra felului în care statul român înțelege să-și protejeze patrimoniul cultural. Patrimoniul nu este un capitol secundar al gestiunii publice. El este expresia memoriei vii a unei națiuni. În cazul lui George Enescu, vorbim despre mai mult decât conservarea unor documente de arhivă. Vorbim despre păstrarea urmelor unei conștiințe creatoare care a dat culturii române o statură europeană incontestabilă. Manuscrisele sale nu au doar valoare materială sau muzeală; ele poartă în ele tensiunea discretă a actului creator și mărturia unei opere care aparține, în egală măsură, României și marii culturi europene’, se arată într-un comunicat transmis, vineri, AGERPRES.
Potrivit lui Mihail Neamțu, documentele din fondul George Enescu nu sunt simple piese de inventar, ci fragmente ale unei ‘istorii culturale de prim rang’.
‘George Enescu rămâne una dintre figurile cardinale ale modernității noastre culturale. Compozitor, dirijor, violonist, pianist și pedagog, el a întruchipat acel tip de personalitate artistică totală care nu se lasă redusă la o singură ipostază. Iar dintre toate aceste înzestrări, creația componistică rămâne centrul cel mai adânc al moștenirii sale. De la lucrările inspirate de filonul românesc până la marile construcții ale maturității sale artistice, muzica lui Enescu exprimă o sinteză rară între rigoare, sensibilitate și originalitate. Tocmai de aceea, manuscrisele, partiturile, dedicațiile și documentele păstrate în fondul care îi poartă numele trebuie înțelese nu ca simple piese de inventar, ci ca fragmente ale unei istorii culturale de prim rang. Ele dezvăluie nu doar laboratorul interior al compozitorului, ci și rețeaua de afinități, colaborări și recunoașteri în care s-a format și s-a afirmat. În jurul acestor documente se conturează o lume artistică europeană de mare densitate spirituală, în care Enescu a ocupat un loc distinct și durabil’. a detaliat deputatul AUR.
El a subliniat obligația instituțiilor publice ‘de a proteja cu maximă seriozitate acest patrimoniu’.
‘Cu cât înțelegem mai limpede valoarea acestor manuscrise, cu atât devine mai greu de acceptat ideea că ele ar fi putut fi tratate cu superficialitate, improvizație sau indiferență. Este, așadar, necesar ca instituțiile responsabile să prezinte fără ambiguitate situația exactă a acestor bunuri de tezaur, condițiile în care au fost păstrate și stadiul real al lucrărilor de restaurare ale Muzeului Național ‘George Enescu’. În chestiuni care privesc patrimoniul cultural al României, transparența nu este un exercițiu de imagine, ci o obligație morală și instituțională. Comisia pentru cultură din Parlamentul României va urmări cu atenție rezultatele verificărilor anunțate de Ministerul Culturii și, dacă va fi necesar, va susține demersurile parlamentare adecvate pentru clarificarea deplină a acestei situații. Protejarea patrimoniului cultural nu este o formalitate birocratică. Este o probă de maturitate a statului român și o datorie față de memoria culturală a acestei țări’, a adăugat Neamțu.
Președintele Comisiei de cultură atrage atenția că ‘o națiune care își degradează simbolurile culturale își slăbește propria continuitate interioară, iar o națiune care le apără cu luciditate și respect dovedește că înțelege valoarea moștenirilor din care se hrănește’.
Ministerul Culturii a informat joi că, în cadrul verificărilor efectuate de Corpul de control al ministrului, nu au fost identificate, până în prezent, situații de distrugere a bunurilor culturale mobile clasate în categoria Fond sau Tezaur.
În contextul informațiilor apărute în spațiul public cu privire la modul de păstrare, depozitare și conservare a bunurilor culturale mobile clasate deținute de Muzeul Național ‘George Enescu’ din București, Corpul de control al ministrului Culturii a efectuat, miercuri, o primă acțiune de verificare în instituție.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii, postat pe pagina de Facebook a instituției, în această primă etapă a controlului, membrii comisiei au solicitat documente, date și informații relevante și au realizat chestionări directe și amănunțite ale personalului responsabil de păstrarea, depozitarea și conservarea bunurilor culturale.
‘Au fost verificate spațiile de depozitare, condițiile de păstrare a bunurilor culturale mobile clasate, precum și existența și funcționarea sistemelor de supraveghere și pază. Până în acest moment, în cadrul verificărilor efectuate, nu au fost identificate situații de distrugere a bunurilor culturale mobile clasate în categoria Fond sau Tezaur. Comisia a constatat că obiectele sanitare la care se face referire în materialul de presă au fost demontate din corpul de clădire în care se aflau și preluate de către reprezentanții muzeului, aflându-se depozitate, împreună cu alte obiecte, într-un spațiu corespunzător, mai precis o magazie’, informează ministerul.
