Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a dat, joi, aviz negativ propunerii ministrului Justiției de numire a Cristinei Chiriac în funcția de procuror general al României.
‘Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ propunerea ministrului Justiției de numire în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a doamnei Cristina Chiriac, procuror în cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Iași. (1 vot da, 5 voturi nu)’, se arată în hotărârea CSM.
Practic, toți cei cinci membri ai Secției pentru procurori a CSM au dat vot negativ la această propunere, iar pentru numire a votat doar ministrul Justiției, Radu Marinescu.
În schimb, în cazul lui Marius Voineag, care candidează pentru funcția de adjunct al procurorului general, CSM nu a reușit să cadă de acord pe o soluție (3 voturi da, 3 voturi nu), astfel încât votul va fi reluat la o ședință viitoare.
‘Secția pentru procurori, având în vedere dispozițiile art. 62 alin. 3 raportat la art.17 alin. 2 din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii, adoptat prin Hotărârea nr. 122 din 06.07.2023 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, a hotărât înscrierea punctului privind avizarea propunerii ministrului Justiției de numire în funcția de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a domnului Marius Voineag, procuror în cadrul DNA, pe ordinea de zi a unei ședințe viitoare. ( 3 voturi da, 3 voturi nu)’, conform hotărârii CSM.
Este aceeași situația ca și în cazul actualului procuror general, Alex Florența, care a primit miercuri tot trei voturi ‘pentru’ și trei ‘împotrivă’, în candidatura lui pentru un post de șef adjunct al DIICOT.
Pe parcursul interviurilor susținute de cei doi, mai multe organizații civice, printre care Declic, Corupția Ucide, Inițiativa România, Inițiativa Timișoara, Reset Iași, Alternativă Civică Timișoara, În Stradă, Tineri Liberi, Agent Green și Rezistența Civică Galați, au organizat un protest în fața sediului CSM.
Protestatarii au cerut procurorilor din CSM să respingă numirea Cristinei Chiriac și a lui Marius Voineag la șefia Parchetului General.
***
În timpul interviului susținut la CSM, Cristina Chiriac a fost rugată să clarifice un episod din activitatea sa de procuror, care a vizat ‘un înalt ierarh al Bisericii Ortodoxe Române’, cu referire la informațiile apărute în presă că ‘ar fi ținut la sertar’ dovezi care îl incriminau pe fostul episcop al Hușilor, Cornel Onilă, condamnat între timp la opt ani închisoare pentru viol.
‘Decizia a fost conform legii și raportat exclusiv la probatoriul existent în acel dosar’, a răspuns procuroarea Chiriac, care a adăugat că nu are ce să-și reproșeze referitor la acel caz.
Tot la interviu, Cristina Chiriac a fost întrebată despre suma de peste un milion de euro care apare în declarația sa de avere, iar ea a răspuns că a fost vorba de o ‘eroare’ de redactare.
‘A fost doar o eroare materială în redactarea declarației de avere pe anul 2024, în sensul că platforma ANI nu recunoaște virgula și am pus virgulă și nu a recunoscut virgula, a recunoscut doar punctul. Această declarație de avere poate fi verificată foarte ușor prin compararea cu declarația de avere a soțului meu, care este titularul de cont. Am solicitat ANI, am trimis dovezile, să opereze modificările necesare’, a spus Cristina Chiriac.
O altă întrebare a vizat competența de a investiga cazurile de corupție săvârșite de magistrați, iar ea a răspuns că această competență ar trebui să rămână la Parchetul General.
‘În ceea ce privește competența împărțită de investigare a infracțiunilor în justiție, în sensul ca infracțiunile de corupție trebuie investigate de către DNA. Este adevărat că DNA dispune de resursele necesare și umane și de experiența necesară în investigarea acestor tipuri de infracțiuni, dar cred că la momentul acesta voința legiuitorului este ca investigarea să se facă la nivel de Parchet General și parchete de pe lângă curțile de apel și, în calitate de procuror general, voi asigura toate resursele necesare pentru a investiga toate tipurile de infracțiuni săvârșite de magistrați’, a declarat Cristina Chiriac.
De asemenea, ea a spus că este de acord ca inspectorii de la Inspecția Judiciară să aibă acces la dosarele procurorilor fără acordul acestora, prin sistemul ECRIS V care încă nu a fost implementat, chiar dacă dosarele se află în faza de urmărire penală.
‘Chiar dacă accesul este în ECRIS cu acordul procurorului sau accesul este la dosarul fizic, în momentul în care Inspecția Judiciară solicită un dosar, în exercitarea unei atribuții de control, ar trebui să i se pună la dispoziție. Obligațiile unui inspector judiciar sunt de a păstra confidențialitatea datelor pe care le ia la cunoștință’, a precizat ea.
***
La rândul său, Marius Voineag a fost întrebat de ce nu candidează pentru un al doilea mandat la șefia DNA sau chiar pentru funcția de procuror general.
‘Decizia nu a fost deloc ușoară. DNA este o instituție căreia i-am dedicat foarte mult din timpul meu, atât profesional, cât și personal. S-a întâmplat de foarte multe ori să deschid și să închid eu lumina. În 2023, am candidat cu speranța că nu o să mai avem figuri care confiscă imaginea instituției. Instituțiile trebuie să funcționeze pe baza unor sisteme, a unor proceduri și a unei echipe de conducere. Faptul că locul 1, care este vremelnic, ocupă acea poziție și a avut o viziune, ca să translateze cât de multe lucruri a putut în planul lui managerial, eu cred că obiectivul meu principal acesta a fost. Erodarea în funcție este fără doar și poate unul dintre elementele care a cântărit la decizia mea de a nu candida la poziția de locul 1. Eu cred că am atins cea mai mare parte a obiectivelor’, a răspuns Voineag.
El a dat explicații în legătură cu un ordin dat în calitate de șef al DNA, prin care toți procurorii au fost obligați să comunice conducerii Direcției, înainte a trimite la instanțe, cererile de aprobare a măsurilor de supraveghere și interceptare.
‘Permiteți să explic natura acestui ordin. În spațiul public a apărut această chestiune dusă într-o poveste de insinuare, că prin asta s-ar crea accesul procurorului șef la țintele existente. Procurorul șef al DNA are acces la toate țintele care există, pentru că coordonează Serviciul tehnic. Ce am vrut noi la momentul respectiv? Am vrut să înțelegem cam ce se lucrează. Imediat ce am dat ordinul, am realizat că DNA ST – Craiova a avut zero mandate de supraveghere tehnică. Și pentru noi asta a fost un șoc. Evident că ne-am uitat la trei mâini, adică se uita procurorul șef împreună cu cei doi procurori pe complexitatea spețelor. Pe noi ne interesează cam ce se mai lucrează la nivel de… nu ținta X, Y, Z’, a arătat el.
Potrivit acestuia, în spațiul public ordinul respectiv s-a dus ‘într-o teză ușor manipulativă’, că vrea procurorul șef să cunoască ‘țintele’.
‘Procurorul șef trebuie să cunoască tot. Asta e chestiunea de bază, dacă nu cunoști tot, nu prea ești procuror șef, nu prea ai ce să faci, înseamnă că nu prea conduci acea instituție. Chestiunea de independență a procurorului nu ar trebui să existe, pentru că ordinul nu a fost niciodată atacat. Mie nu mi-a zis un procuror din subordine. Am văzut totuși critici sub vălul mascat cu privire la acest ordin. Noi la DNA facem o evaluare – 360 – în care toată lumea, în complet anonimat, spune nemulțumirile cu privire la conducere. În general, cei care au fost deranjați au fost pe baza unor aspecte pur teoretice și a unor discuții din lateral, dar nu pe conținut. Procurorul șef oricum poate infirma orice act sau măsură. Este logic că ar trebui să infirme înainte de a ajunge la instanță. A fost un instrument extrem de util, să ne dăm seama cine lucrează și cine nu, mai ales în teritoriu’, a explicat Voineag.
***
Conform legii, Secția pentru procurori a CSM emite un aviz consultativ motivat, după care propunerile făcute de ministrul Justiției, Radu Marinescu, sunt înaintate președintelui Nicușor Dan.
În cazul emiterii unui aviz negativ al Secției pentru procurori a CSM, ministrul Justiției organizează un nou interviu exclusiv cu candidatul care a primit aviz negativ și în urma acestui interviu, ministrul Justiției poate continua procedura prin transmiterea către președintele României a propunerii de numire în funcția de conducere, însoțită de toate documentele relevante, sau retrage propunerea, urmând a declanșa o nouă procedură de selecție în maximum 60 de zile.
Conform Legii 303/2022, președintele României poate refuza, motivat, numirea în funcțiile de conducere, aducând la cunoștința publicului motivele refuzului. Decretul președintelui de numire în funcție sau refuzul motivat al acestuia se emite în maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul Justiției.
