Parlamentul nu votează doar un buget, în zilele care urmează, votează direcția economică a României, care nu își permite experimente, promisiuni sau soluții fără acoperire, consideră ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
‘Zilele acestea urmează nu doar un vot pentru bugetul anului 2026 în Parlament, ci un vot de responsabilitate pentru România. Contextul în care luăm această decizie este unul complex și plin de incertitudini, marcat de conflicte și tensiuni pe scena geopolitică internațională, care influențează direct economia globală – de la instabilitatea din Orientul Mijlociu, la volatilitatea piețelor energetice și financiare. Aceste evoluții pot însemna inflație mai mare, creștere economică mai lentă și presiuni suplimentare asupra bugetelor statelor’, a scris ministrul, luni dimineața, pe pagina sa de Facebook.
El a subliniat, din nou, că România poartă moștenirea celor mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană, perpetuate mai mulți ani la rând, iar fiecare alegere are impact direct asupra dobânzilor, asupra credibilității pe piețele financiare și asupra stabilității economiei. Totodată ministrul Finanțelor a amintit că România a intrat pe ultima sută de metri în procesul de aderare la OCDE, iar orice derapaj ar putea afecta negativ acest parcurs și încrederea partenerilor internaționali.
‘De aceea, România nu își permite experimente, promisiuni sau soluții fără acoperire. Nu ne putem permite să angajăm cheltuieli bugetare dincolo de limitele sustenabile. Bugetul pentru 2026 nu este un buget perfect. Dar este un buget realist. Un buget care acoperă nevoile esențiale ale României, menține investițiile și, în același timp, ține deficitul sub control, pentru a păstra încrederea partenerilor europeni și a piețelor financiare. Este un buget rezultat în urma a numeroase runde de discuții și negocieri în ultimele săptămâni și care a suportat numeroase ajustări și recalibrări pentru a răspunde – în măsura resurselor disponibile – tuturor solicitărilor ministerelor’, a arătat Alexandru Nazare.
Potrivit sursei citate, în perioade de incertitudine, statele care rezistă sunt cele care dau dovadă de disciplină, stabilitate și predictibilitate.
‘Trebuie să fim pregătiți pentru orice eventual eveniment pe scena globală care ar putea afecta economia României. Iar acest lucru înseamnă să construim bugete responsabile, nu iluzii. Istoria recentă ne arată clar ce se întâmplă atunci când disciplina bugetară este ignorată: deficite scăpate de sub control, împrumuturi tot mai scumpe, presiune pe economie și, în final, corecții dure care afectează cetățenii. România a mai trecut prin astfel de momente și știm cât de costisitoare pot fi. De aceea, în zilele următoare, Parlamentul nu votează doar un buget. Votează direcția economică a României: responsabilitate și stabilitate sau populism și riscuri suplimentare. România are nevoie de siguranță, echilibru și decizii prudente. Traversăm o perioadă în care interesul țării trebuie să fie mai presus de orice calcul politic’, a mai precizat ministrul Finanțelor.
Proiectul de buget pe anul 2026 ajunge luni în comisiile parlamentare de specialitate pentru dezbatere și avizare iar votul final asupra documentului este așteptat joi.
Guvernul a luat în calcul o creștere a economiei de 1%, respectiv un Produs Intern brut în valoare de 2.045 miliarde lei.
Deficitul bugetar cash este estimat la 6,2% din PIB, în condițiile unor venituri de 736,5 miliarde lei, în creștere la 36% din PIB, și ale unor cheltuieli de 864,3 miliarde lei, 42,3% din PIB.
Veniturile fiscale sunt estimate să crească la aproximativ 17,5% din PIB în anul 2026 (357,6 miliarde lei), de la 16,9% din PIB în anul 2025. În același timp, contribuțiile de asigurări sociale înregistrează o creștere la 11,1% din PIB (226,4 miliarde lei), de la 10,9% din PIB. Pe fondul împrumuturilor acumulate în anii anteriori, dobânzile cresc cu aproximativ 0,4% din PIB, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei, a precizat Ministerul Finanțelor, într-un comunicat recent. Cheltuielile de personal se reduc ca pondere în PIB de la 8,8% la 8,2%, pe fondul măsurilor adoptate de Guvern în sectorul administrației publice.
Potrivit MF, resursele alocate în 2026 pentru dezvoltarea comunităților locale depășesc 86,4 miliarde de lei, în creștere cu 7,4 miliarde de lei față de 2025, reprezentând cel mai ridicat nivel al finanțării acordate până în prezent autorităților publice locale. Proiectul de buget pentru 2026 corectează modul de finanțare al Municipiului București, prin crearea unui fond la dispoziția Consiliului General al Municipiului București, destinat finanțării serviciilor publice generale, cofinanțării proiectelor de infrastructură și susținerii programelor de dezvoltare locală.
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale au prevăzute, în proiectul de buget pentru 2026, credite bugetare, dar și de angajament, mai mici comparativ cu anul anterior. Credite bugetare în scădere ar urma să aibă și Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și Ministerul Sănătății, însă în cazul acestora creditele de angajament vor fi mai mari.
În cazul celorlalte ministere, alocările sunt pozitive raportat la execuția preliminară pe anul anterior.
Pe de altă parte, sporurile, indemnizațiile, compensațiile și primele în sectorul public rămân la nivelul lunii decembrie 2025 și se menține la nivelul de 81 lei punctul de referință în funcție de care se calculează cuantumul pensiilor în sistemul public de pensii.
