Studiul economic dedicat României, realizat de OCDE, oferă recomandări importante pentru reformele din domeniul fiscal și bugetar, pentru piața muncii și pentru creșterea competitivității economiei, este un punct de referință pentru stabilitatea economică și pentru modernizarea statului, a declarat luni prim-ministrul Ilie Bolojan.
‘Mă bucur să particip astăzi, alături de secretarul general al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, domnul Mathias Cormann, la lansarea noii ediții a Studiului economic al OCDE pentru România. De la deschiderea negocierilor de aderare, în ianuarie 2022, România a intrat într-un proces de evaluare a politicilor și practicilor sale, raportat la standardele OCDE în aproape toate domeniile de politică publică. Datorită efortului comun al instituțiilor implicate, țara noastră a făcut pași importanți în acest proces de aderare. Studiul economic pe care îl lansăm astăzi oferă recomandări importante pentru reformele din domeniul fiscal și bugetar, pentru piața muncii și pentru creșterea competitivității economiei. Este un punct de referință pentru stabilitatea economică și pentru modernizarea statului’, a afirmat Ilie Bolojan, la Palatul Victoria, la evenimentul de lansare a Studiului economic 2026 pentru România elaborat de OCDE.
El a subliniat că modelul de creștere economică al României trebuie să fie bazat mai mult pe competitivitate și productivitate.
‘România se află într-un context economic dificil. După o perioadă de creștere accelerată, dar și de dezechilibre fiscale, intrăm într-o etapă în care sustenabilitatea este la fel de importantă ca dezvoltarea. Modelul nostru de creștere economică trebuie să fie bazat mai mult pe competitivitate și productivitate’, a spus Bolojan.
Ca răspuns la recomandările anterioare, România a făcut pași importanți în direcția consolidării fiscale și a reducerii deficitului bugetar, a punctat premierul.
‘După un deficit de aproximativ 8,7% din PIB în 2024, anul 2025 s-a încheiat cu un deficit de 7,7%, sub nivelul de 8,4% estimat de Comisia Europeană. Continuăm reformele începute anul trecut, iar proiectul de buget pentru anul 2026 este unul realist, astfel încât să atingem ținta de deficit de 6,2% la finalul acestui an’, a detaliat Bolojan.
Acesta a menționat că, la nivelul economiei, studiul arată că România a rezistat la șocurile din ultimii ani și la efectele războiului din Ucraina.
‘Creșterea economică a încetinit temporar în 2025, din cauza ajustărilor fiscale și a situației economice din Europa. Totuși, perspectivele rămân pozitive. Estimările arată o creștere de aproximativ 0,7% în 2025 și de circa 1% în 2026, susținută mai ales de investițiile publice și de fondurile europene’, a afirmat Bolojan.
În plan fiscal, obiectivul este să reducem treptat deficitul, să folosim mai eficient banii publici și să avem o absorbție mai bună a fondurilor europene, a adăugat el.
‘În ceea ce privește piața muncii, România trebuie să răspundă presiunilor demografice și deficitului de forță de muncă prin politici în educație, sănătate și prin măsuri care să aducă mai mulți oameni activi pe piața muncii. De aceea, este nevoie să creștem treptat vârsta de pensionare în domeniile în care astăzi se iese foarte devreme la pensie, uneori chiar la 48-49 de ani, pentru a avea mai mulți oameni activi și un sistem de pensii sustenabil pe termen lung’, a transmis Bolojan.
În același timp, creșterea competitivității economiei rămâne o prioritate, a adăugat acesta.
‘Pentru asta avem nevoie de costuri competitive, o administrație eficientă, reguli clare și un stat modern și digitalizat. Reformele și investițiile în curs, susținute inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență, urmăresc simplificarea procedurilor pentru companii, reducerea birocrației și accelerarea digitalizării serviciilor publice. Toate aceste măsuri contribuie la scăderea costurilor pentru companii și la un mediu economic mai predictibil. În paralel, România accelerează implementarea programelor de investiții finanțate din fonduri europene, în special în infrastructura de transport și în modernizarea rețelelor electrice, domenii care influențează direct costurile logistice, securitatea energetică și competitivitatea firmelor’, a explicat Bolojan.
Acesta a evidențiat și faptul că studiul OCDE arată atât progresele pe care le-a făcut țara noastră în ultimii ani, cât și domeniile în care mai avem de lucru și este un reper important pentru reformele care trebuie implementate.
‘România trece printr-un proces de schimbare a modului în care sunt gestionate finanțele publice și politicile economice. Trebuie să reducem deficitul, să îmbunătățim colectarea și să folosim mai eficient banii publici. În același timp, politica monetară trebuie să rămână prudentă până când inflația se stabilizează complet, iar reformele structurale trebuie să continue. Dacă vom aplica aceste reforme consecvent, putem construi o economie mai stabilă, mai competitivă și mai rezistentă’, a susținut Bolojan.
Premierul a punctat importanța pentru România a obiectivului de aderare la OCDE.
‘La aproape două decenii de la două momente definitorii, aderarea la Uniunea Europeană și la NATO, România își propune ca în 2026 să atingă un nou obiectiv: aderarea la OCDE’, a declarat Bolojan.
La finalul discursului, premierul le-a mulțumit secretarului general al OCDE și reprezentanților organizației pentru colaborarea avută cu autoritățile române și a subliniat progresele reușite de România în procesul de aderare.
‘Suntem într-un stadiu avansat, avem 23 de comitete care au fost parcurse, mai avem încă două comitete. Și sper că împreună, în următoarele luni, vom reuși să parcurgem și aceste etape’, a spus Bolojan.
El a subliniat că în materia aderării la OCDE a existat un acord din partea tuturor forțelor politice.
Citeşte şi:
Secretarul general al OCDE – primit la Palatul Victoria; participă la lansarea Studiului Economic pentru România 2026
Etapele aderării României la OCDE (2022-2026)
Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO
